Cum a ajuns mitropolitul Vladimir doctor în economie
0Nicolae Cantarean, cunoscut mai mult ca ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove, a primit titlul de doctor în economie, în urma unei decizii din 21 iunie 2013 a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) al Republicii Moldova.
Mitropolitul a fost nevoit să aştepte trei ani ca după susţinerea tezei de doctor în economie "Managementul activităţilor economice din sistemul eparhial al bisericii creştin-ortodoxe (exemplul Republicii Moldova)“, aceasta să fie aprobată de CNAA.
Între altele Mitropolitul Vladimir susţine în teza de doctor că un leu cheltuit de biserică, contribuie la creşterea PIB al Republicii Moldova cu 10 lei
„Un leu cheltuit de către Biserică, în baza calculelor teoriei lui J.Keynes, în Republica Moldova contribuie la creşterea PIB cu 10 lei!”, afirma Nicolae Cantarean, în varianta din anul 2010 a tezei de doctor în economie. Acum aceasta nu mai este pe pagina WEB a CNAA. La fel lipseşte şi autoreferatul la teză.
În anul 2010, teza mitropolitului Vladimir, susţinută în cadrul Consiliului ştiinţific specializat al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi înregistrată la Comisia de Atestare pentru confirmare, a fost înaintată pentru o expertiză suplimentară la doi specialişti din ţară şi la doi din România. Motivul invocat era faptul că „lucrarea a fost susţinută la interferenţa a două discipline – economia şi teologia, iar Comisia de experţi în economie a considerat conţinutul tezei mai mult de ordin teologic decât economic”.
Care au fost concluziile specialiştilor şi de ce a durat atât de mult expertiza nu s-a anunţat.
Iată câteva pasaje din reflecţiile economice ale ierarhului ortodox:
„Activităţile economice în reţelele creştinismului ortodox sunt însemnate, şi deloc nu pot fi neglijate. Biserica cu activităţi comerciale nu se ocupă. Structurile ce comercializează pentru enoriaşi atributică bisericească sunt mai mult pomeni ale enoriaşilor Bisericii, decât activităţi de realizare a unor profituri“. "Reţelele de mănăstiri din ţară dispun de tractoare, combine, automobile etc. Aceste nu sunt procurate pentru a se îmbogăţi cineva, dar pentru a acorda un suport material a unui segment de enoriaşi marginalizaţi de către soartă“. "Reţelele duhovniceşti dispun de venituri de bază, complementare, acumulări, din contul microproducţiei etc., care asigură anumite cheltuieli pentru salarii, materiale, servicii, burse, reparaţii curente, deplasări, reparaţii capitale, transporturi, construcţii capitale, dotarea lăcaşelor sfinte cu cele necesare conform canoanelor bisericeşti etc. Fiecare leu, cheltuit de către Biserică, devine un multiplicator în dezvoltarea economică a ţării. …Cu alte cuvinte 1 leu cheltuit de către Biserică contribuie la creşterea veniturilor economice în ansamblu cu 10 lei. Biserica devine şi un multiplicator al succesului economic în ţară”.
Despre efectele globalizării
„Frânarea procesului de globalizare este imposibilă, dar şi nici nu este scopul religiei Creştin Ortodoxe. Soluţia este de a depăşi, de a ocoli, de a distrage creştinii de sub impactul negativ al globalizării, al sectanţilor de tot felul“.