Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Boboteaza

Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul iulian, sărbătoresc astăzi, 19 ianuarie, Boboteaza. În traducere din limba slavă, Bobotează semnifică „Domnul se botează”, iar denumirea bisericească a sărbătorii este „Arătarea Domnului în Apele Iordanului”.

În această zi în biserici se săvârşeşte sfinţirea Aghesmei Mari sau a Apei mari care este împărţită credicionşilor.

Solicitat de IPN, preotul Victor Ceresău de la Biserica „Întâmpinarea Domnului” a Universităţii de Stat din Chişinău, a spus că Boboteaza este şi amintirea acelui eveniment prin care s-a descoperit dumnezeirea. Atunci când Hristos a primit botezul de la Ioan Botezătorul în apele Iordanului, s-a deschis cerul, şi Dumnezeul-Tatăl cer a glăsuit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit”, iar după aceasta, în chip de porumbel, asupra Lui coboară Duhul Sfânt.

După sfânta Liturghie, enoriaşii iau acasă din apa sfinţită pentru a stropi casele sau gospodăriile. Creştinii beau din Agheasma Mare timp de opt zile, în fiecare dimineaţă, după rugăciune. Agheasma Mare de la Bobotează se păstrează dulce, pentru că are darul nestricăciunii. Iar creştinii beau din ea în momentele de boală sau de neputiinţă.

Preotul Victor Ceresău a spus că enoriaşii pot veni la Biserica „Întâmpinarea Domnului”să ia din apa sfinţită după slujbă, care se va încheia aproape de ora 11.00. Agheasma se păstrează în biserică, de aceea enoriaşii pot veni să o ia şi pe parcursul zilei.

În localităţile aşezate pe malul unui râu se obişnuieşte ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă cu care „botează" apele, oamenii, animalele şi casele.