„Combatantul“ Şalun, propus pentru graţiere
0Un grup de veterani ai conflictului de la Nistru a solicitat graţierea traficantului Alexandru Covali, alias Şalun, pentru că dosarul acestuia ar fi fabricat de fosta guvernare comunistă. Mai mult, aceştia susţin că în 1992 deţinutul le-a fost camarad de arme şi a luptat vitejeşte pentru integritatea ţări. Demersul lor a trecut pe la mai mulţi oficiali, unii lăudându-l „pentru merite deosebite“.
Condamnat în 2010, la 19 ani de închisoare pentru pentru exploatare în scopuri sexuale a copiilor, proxenitism, trafic de persoane şi deţinerea ilegală de arme, Alexandru Covali se vrea la libertate cu orice preţ. Delegaţi să se ocupe de eliberarea lui sunt câţiva combatanţi din conflictele din Afganistan şi din regiunea separatistă.
În noiembrie 2012, generalul Nicolae Petrică îi trimitea preşedintelui Nicolae Timofti o scrisoare prin care cerea să grăbească graţierea câtorva veterani: T. Miron, S. Cîrcei, V. Şişanov, iar printre ei e şi Şalun.
„Dosarul lui Alexandru Covali se află la CEDO. Republica Moldova riscă să nimerească într-o situaţie neplăcută, fiindu-i murdărită imaginea (...) Sunt ferm convins că Dumneavoastră, ca judecător, înţelegeţi asemenea situaţii“, îi scrie generalul şefului statului, dar nu înainte de a-i relata că dosarul lui Covali „a fost cusut cu aţă albă“ încă pe timpul fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc.
Un demers privind graţierea lui Covali a ajuns pe masa lui Nicolae Timofti şi din partea lui Victor Popa, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului. „Nu ţin minte, dar dacă ar fi fost o petiţie privind graţierea acestuia, atunci am trimis-o preşedintelui, el fiind singurul care ia astfel de decizii“, ne-a spus deputatul.
„În semn de apreciere a meritelor...“
Acum un an, şi viceprim-ministrul Mihai Moldovanu a trimis la Preşedinţie o adresare, pe atunci şef interimar al statului fiind democratul Marian Lupu.
„În semn de recunoştinţă şi apreciere a meritelor din timpul acţiunilor de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova, rog respectuos, după posibilitate, să acordaţi graţiere unor participanţi la războiul de pe Nistru“, se arată în scrisoarea lui Moldovanu.
„Am trimis scrisoarea la insistenţa veteranilor, cu ocazia celor 20 de ani de la începutul conflictului. Nu cunosc cine sunt aceşti oameni şi nu ştiu nici ce crime au săvârşit“, ne-a explicat demnitarul.
Camarazii lui Şalun au anexat la toate demersurile şi o copie a legitimaţiei de participant la luptele din 1992, document în baza căruia are dreptul la înlesniri şi privilegii, ca şi toţi cei care au ţinut arma în mână la Nistru. Actul ar fi fost eliberat încă în decembrie 1998, fiind semnat de fostul şef al Departamentului Administrativ-Militar al Ministerului Apărării, colonelul Virgil Botnarevschi.
„Nu exclud că au fost prezentate documente false“
„În 1998, a fost adoptată o hotărâre de Guvern prin care s-a decis schimbarea tuturor legitimaţiilor ale participanţilor la conflictul de pe Nistru. Pe atunci eram comisarul militar al republicii. În acea perioadă, am schimbat peste 24.000 de legitimaţii. Combatanţii trebuiau să prezinte documentele la o comisie guvernamentală care lua decizia. Ulterior, după ce se întocmea procesul-verbal pentru fiecare veteran, actul era prezentat la departament, care elibera legitimaţii“, îşi aminteşte Virgil Botnarevschi.
„Nu exclud că în comisie au fost prezentate documente false. Uneori era suficient să prezinţi declaraţiile a trei martori, care să confirme că ai fost pe câmpul de luptă...“, mai adaugă actualul şef al Catedrei militare de la Universitatea de Stat.
Nicolae Petrică: „Nu l-am văzut la război“
L-am întrebat pe generalul Nicolae Petrică dacă şi-l aminteşte pe Alexandru Covali cu arma în mână.
„Vreau să-l ajut, ca pe un camarad de luptă. E adevărat că nu pot să mi-l amintesc pentru că am luptat la Cocieri, iar Alexandru Covali la Tighina“, susţine comandantul Platoului Cocieri.
Generalul Petrică ne-a sugerat să-i adresăm aceeaşi întrebare lui Victor Holomiov, veteran în războiul din Afganistan, prieten cu Şalun. „Sunt vreo cinci-şase oameni care l-au văzut. Dar la ce vă trebuie să ştiţi asta?“, ne-a reproşat Victor Holomiov.
Au ajuns cu rugăminţi şi la ambasadori
Fostul luptător bate pe la uşile demnitarilor, pentru a-i convinge că Şalun merită să fie eliberat. Acum câteva săptămâni, acesta ne-a declarat că urma să meargă în audienţă şi la şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, pentru a-i povesti cum a fost fabricat dosarul lui Covali. „Bineînţeles, am auzit despre acest caz, dar, din câte îmi amintesc, nu am fost căutat de nimeni în privinţa acestuia“, a spus Dirk Schuebel.
Alexandru Ohotnicov, şeful Direcţiei Generale Drept a Preşedinţiei, afirmă că până acum au fost examinate două demersuri privind graţierea lui Alexandru Covali, ambele fiind respinse, unul în decembrie 2010, iar altul în iulie 2012. „O a treia solicitare a fost depusă recent şi ar putea fi examinată în următoarele luni. Comisia se întruneşte o dată la trei luni. Persoanele condamnate au dreptul să ceară graţiere o dată la jumătate de an“, a declarat Ohotnicov.
FOTO: Alexandru Covali, în uniformă de miliţian
Angajat în miliţia sovietică
Despre Covali s-a mai spus că ar fi fost poliţist. În 2006, Valentin Zubic, fost viceministru de Interne, făcea o precizare pentru „Ziarul de Gardă“: „A fost lucrător al organelor de interne din URSS“. Gruparea condusă de Şalun a activat pe teritoriul Moldovei, Ucrainei şi României.
Graţiaţii lui Lupu: ucigaşi şi escroci
În 2011, Marian Lupu, pe atunci şef interimar al statului, a graţiat nouă infractori, şapte femei şi doi bărbaţi, condamnaţi pentru crime oribile, furturi sau înşelăciuni. Marian Lupu a spus că a ţinut cont de recomandările membrilor Comisiei de graţiere, condusă de compozitorul Gheorghe Mustea.
În lista celor iertaţi de fostul preşedinte a fost inclusă şi cea mai „prolifică“ escroacă, cum i-au zis jurnaliştii. Larisa Focşa (48 de ani), despre care se spune că ar fi făcut parte din gruparea hoţului în lege Grigori Karamalak, a fost condamnată, în 2009, la 13 ani şi jumătate de puşcărie pentru escrocherii, însuşirea bunurilor străine în proporţii considerabile. Numele acesteia a apărut în zeci de dosare penale, Larisa Focşa fiind condamnată şi anterior pentru infracţiuni asemănătoare.