Codrii Moldovei, sub toporul ignoranţei. Câte păduri am avut şi câte au mai rămas

Tăierile ilicite, fragmentarea excesivă şi braconajul sunt principalele probleme ale sectorului silvic din Republica Moldova.

Astăzi, în Republica Moldova, ca şi în lumea întreagă, este marcată Ziua Pădurilor. „Nu este o sărbătoare ca să facem frigărui în pădure, ci ca să plantăm arbori şi să arătăm că ne doare sufletul pentru acest pământ“, ne îndeamnă directorul Agenţiei de stat Moldsilva, Ştefan Chitoroagă. Este, în acelaşi timp, un bun prilej pentru a număra copacii care încă n-au fost doborâţi de neglijenţa umană. Dacă pe timpul Basarabiei istorice codrii seculari ocupau peste 30% din teritoriu, astăzi suprafeţele acoperite de păduri din ţara noastră constituie doar 12% - cel mai mic procent de împădurire din Europa.

„De fapt, acestea sunt terenurile Fondului Forestier Naţional. Dacă ne uităm la caracteristicile reale pe care trebuie să le aibă un trup de pădure, nu avem nici 6% de păduri sănătoase“, atrage atenţia Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova.

Potrivit specialistului, la fel de grav este faptul că cele circa 375.000 de hectare cu vegetaţie forestieră sunt fragmentate în 800 de trupuri de pădure, când maximum ar trebui să fie 50. „Moartea pădurii porneşte de la dezmembrare. E ca şi cum i-am tăia unui om o mână, un picior. Exact aşa e şi cu pădurea. E puternică atâta timp cât e un trup unic“, explică ecologistul. 

Jaf ca în codru

Alarmaţi de degradarea continuă a sectorului silvic, oamenii de ştiinţă au cerut de mai multe ori autorităţilor să ia măsuri. În primul rând, ei solicită să fie abrogat regulamentul ce permite arendarea, pentru o perioadă de 49 de ani, a pădurilor pentru cinegetică şi recreere. Documentul a fost adoptat în 2008, pe timpul preşedintelui comunist Vladimir Voronin, un vânător împătimit.

„El a deschis Cutia Pandorei prin pădurea de la Ţiganca, iar apoi s-au repezit toţi oligarhii. E un jaf ziua în amiaza mare. Se vinde proprietatea statului pentru odihna milionarilor şi a familiilor lor. Au pus garduri cu sârmă ghimpată, au construit palate, au betonat pădurea. Noi deja am pierdut prin contractele de arendă 11.800 de hectare, adică 4,4% din Fondul Forestier Naţional, iar în următorii zece ani am putea ajunge la 50%“, afirmă Alecu Reniţă.

De cealaltă parte, administraţia Moldsilva susţine că are probleme cu arendaşii în unele sectoare, majoritatea din apropierea Chişinăului: la Poieniţa Veselă, Durleşti, Criuleni şi Străşeni. „Din totalul de peste 700 de contracte, doar 36 sunt cu probleme. Vom face un bilanţ şi acolo unde sunt încălcări vom trimite materialele în instanţă. Vom îndeplini ce vor hotărî magistraţii. Nu putem spune acum că vom demola construcţiile din păduri“, se apără Ştefan Chitoroagă.

De asemenea, Moldsilva se laudă cu faptul că tăierile ilicite sunt în descreştere de la an la an şi că în 90% din cazuri sunt depistaţi infractorii şi prejudiciile sunt recuperate.

Vor să extindă suprafeţele împădurite

Autorităţile promit că, până în anul 2020, 15% din teritoriul ţării vor fi acoperite cu păduri. Din acest an, agenţia Moldsilva pune în aplicare un plan naţional aprobat de Guvern, conform căruia, până în 2018 vor fi împădurite 13.000 de hectare din proprietatea autorităţilor locale şi privată. Este vorba de terenuri degradate, supuse alunecărilor şi fâşii de protecţie a râurilor şi a bazinelor acvatice. Costurile se ridică la 295 de milioane de lei şi vor fi acoperite din bugetul de stat, din sursele Fondului Ecologic şi din donaţii externe.

„Noi, silvicultorii, avem posibilitatea să îndeplinim aceste sarcini. Dispunem de material săditor, utilaje şi specialişti care ne vor permite să facem aceste lucrări“, dă asigurări vicedirectorul Moldsilva, Tudor Botnari.