Chişinăul a elaborat planul de reintegrare a ţării: Limba română trebuie să fie limbă oficială pe ambele maluri ale Nistrului. Ce alte condiţii impun autorităţile

Ziarul rus „Komersant” scrie că a aflat despre faptul că autorităţile de la Chişinău ar fi elaborat, încă la sfârşitul acestei veri, un plan de reintegrare a Republicii Moldova. Documentul are opt pagini şi ar urma să fie prezentat partenerilor internaţionali în cel mai scurt timp.

În document se vorbeşte despre evacuarea Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din Transnitria şi transformarea actualei misiuni de pacificatori în una civilă internaţională. De asemenea, se propune ca statutul regiunii transnistrene să fie asemănător cu cel al Găgăuziei, însă cu atribuţii şi mai puţine. Cel mai sensibil punct din plan îl reprezintă funcţionarea limbii de stat. Autorităţile moldovene propun ca limba de stat pe ambele maluri ale Nistrului să fie limba română.

Una dintre sursele publicaţiei ruse susţine că respectivul plan ar fi fost scris de către Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”, fost ambasador al Republicii Moldova la Washington, dar şi de către ex-consilierul preşedintelui Traian Băsescu pe problemele de securitate, Iulian Chifu.

Aceeaşi sursă precizează că textul ar fi suferit câteva modificări după ce a fost verificat de către ministrul Reintegrării, Gheorghe Bălan.

Potrivit ziarului „Komersant”, planul Chişinăului ar putea fi prezentat până la şedinţa Consiliului miniştrilor de Externe al ţărilor OSCE, ce se va desfăşura în perioada 7 - 8 decembrie, la Viena. La acest forum, anual, sunt discutate problemele conflictelor regionale.

Publicaţia rusă menţionează că documentul începe cu necesitatea de a evacua trupele ruse din Transnistria. Chişinăul porneşte de la ideea că încă în 1999, la Istanbul, Rusia s-a angajat să-şi retragă soldaţii şi muniţiile din regiune.

Tot în acest context, autorităţile moldovene cer ca actuala misiune de pacificatori, formată din contingentul Transnistriei, Rusiei şi al Moldovei să fie înlocuită cu una internaţională.

Aceste solicitări nu reprezintă ceva nou, deoarece Republica Moldova a solicitat în mod reperat cu diverse ocazii retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului.

Un punct nou în document îl reprezintă chestiunea legată de limba vorbită. În Transnistria limba de stat este considerată limba moldovenească în grafie chirilică, însă, conform documentului Chişinăului, se propune ca limba oficială pentru cele două maluri ale Nistrului să fie limba română.

Ziarul rus subliniază că acest subiect, dacă rămâne în varianta finală a documentului, ar putea provoca mai multe dispute, fiindcă nu există consens nici la Chişinău privind trecerea de la limba moldovenească ca limbă de stat la cea română, cu atât mai mult la Tiraspol.

Într-un interviu recent acordat presei ruse, preşedintele nerecunoscut al Transnistriei, Vadim Krasnoselskii, a comentat intenţia unui grup parlamentar de la Chişinău de a introduce în Constituţie limba română.

„Asta este alegerea lor, dar astfel de lucruri îndepărtează soluţionarea problemei transnistrene. Reise că la ei e limba română, iar la noi moldovenească. Ei singuri demonstrează că noi suntem diferiţi”, a precizat Krasnoselskii.

El a mai adăugat: „Dacă în Moldova va avea lor un referendum de recunoaştere a limbii române ca limbă de stat sau de Unire cu România, Transnistria va respecta decizia poporului, dar asta o dată în plus confirmă că Chişinăul şi Tiraspolul au drumuri diferite”.

Revenind la prevederile documentului, cât priveşte statulul politic al regiunii în componenţa Republicii Moldova, Chişinăul propune ca acesta să fie similar celui din Găgăuzia, însă cu atribuţii şi mai mici.

Chişinăul este dispus să lase Tiraspolului dreptul de a avea o Constituţie, un conducător al regiunii, un parlament şi un guvern, însă se exclude dreptul de a adopta acte legislative, fiind admise doar cele normative.

O altă sursă a publicaţiei ruse a declarat că nu vede o problemă aici, pentru că asta ar putea fi o strategie de negocieri, adică Chişinăul ar propune minim din ce poate oferi, Tiraspolul va solicita maxim, ca în final să se ajungă la un compromis.

În cadrul negocierilor în formatul „5+2”, marţi, 28 noiembrie, la Viena, Gheorghe Bălan a spus că avansarea pe soluţionarea mai multor probleme pe plan socio-economic între Chişinău şi Tiraspol duce părţile spre discuţii legate şi de statului Transnistriei.

„Noi ne îndreptăm pas cu pas către problema principală pe care o vom discuta. Eu am în vedere statutul special al Transnistriei”, a notat ministrul Reintegrării.

Pe de altă parte, este de menţionat faptul că liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a specificat în nenumărate rânduri că Tiraspolul nu va discuta cu Chişinăul probleme reintegrării ţării, subliniind că cetăţenii Transnistriei s-au decis asupra statutului regiunii în 2006, atunci când la referendum au pledat pentru independenţă peste 90% din populaţie.