Ce au de făcut autorităţile din Republica Moldova pentru crearea Zonei de comerţ liber cu UE
0Moldova are şansa să nu repete greşelile altor state în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Asociaţia pentru Politică Externă (APE) a realizat un studiu privind experienţa ţărilor Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria), cu lecţii pe care Republica Moldova le poate învăţa.
Autorităţile moldoveneşti sunt îndemnate să analizeze foarte bine impactul creării Zonei de comerţ liber cu UE şi să informeze pe larg societatea despre beneficiile aşteptate şi posibilele provocări.
Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a declarat, într-o conferinţă de presă la IPN, că transformările pe care le presupune Zona de comerţ liber cu UE urmează să schimbe situaţia din ţară. „Este un proces de lungă durată, care ar urma să pregătească ţara pentru aderarea la UE. Va trebui să implementăm reforme deloc uşoare. Este important să analizăm şi experienţa altor state care au trecut prin procese similare şi care au găsit soluţii pentru provocări. APE şi-a propus să contribuie la acest lucru, asistând autorităţile pentru a depăşi provocările şi a implementa reformele”, a spus Victor Chirilă.
Autorităţilor li se recomandă să stabilească obiective politice clare şi să dea dovadă de o conducere politică fermă. „Aceste ingrediente sunt mai importante decât orice strategie de promovare a beneficiilor Zonei de comerţ liber. Slovacia, de exemplu, a investit mult în promovarea beneficiilor apropierii de UE, dar anume angajamentul liderilor politici au definit succesul eforturilor din ţară”, a subliniat Victor Chirilă. O altă recomandare către autorităţi este să nu aplice orbeşte prevederile Zonei de comerţ liber. Experţii europeni sugerează autorităţilor să găsească cea mai bună modalitate de a implementa prevederile date, în conformitate cu necesităţile ţării şi pentru a aduce cel mai bun impact.
Autorităţile mai sunt îndemnate să măsoare impactul potenţial al noii legislaţii privind sectorul de afaceri. Acest impact trebuie calculat pentru a nu face ca Zona de comerţ liber cu UE să devină o povară pentru oamenii de afaceri. Guvernul ar trebuie să elaboreze şi o strategie de comunicare privind integrarea în UE. „Deşi autorităţile au tot anunţat despre crearea unei astfel de strategii, aşa şi nu s-a purces la definitivarea ei. Credem că este necesară o astfel de strategie chiar înainte de alegeri. Cehia, spre exemplu, a elaborat o astfel de strategie înainte de a începe negocierile de aderare la UE”, a menţionat directorul APE.
Încă o sugestie către autorităţi este să deschidă centre regionale de informare privind integrarea europeană. Cel mai indicat ar fi ca astfel de centre să apară în fiecare raion. De asemenea, e necesar să fie rezolvate problemele legate de sectorul agricol, să se evite ca acest sector să devină o forţă conservatoare care să se opună reformelor. „În Slovacia, unde sectorul agricol nu e la fel de important ca în Republica Moldova, autorităţile au greşit şi s-au pomenit cu acest sector care se opunea reformelor. Totodată, unul din obiectivele majore pentru politicile de stat ar trebui să fie industriile orientate către export. Guvernul trebuie să organizeze consultări regulate cu mediul de afaceri. Experţii polonezi, spre exemplu, au spus că anume prin consultarea mediului de afaceri Varşovia a putut promova politici corecte”, a adăugat Victor Chirilă.
O oportunitate menţionată este şi crearea unui organ naţional, pe bază largă, care să examineze problemele ce ţin de integrarea europeană. Polonia a avut un astfel de consiliu sub egida primului ministru. Directorul APE spune că implementarea prevederilor Zonei de comerţ liber cu UE are nevoie de o agenţie responsabilă, care să ghideze procesul.
Experţii georgieni Eka Tkeshelashvili şi Tamara Kovziridze, prezenţi la conferinţa de presă, au specificat că şi Georgia trece prin aceleaşi procese ca şi Republica Moldova, iar prevederile Zonei de comerţ liber cu UE sunt în plină concordanţă cu scopurile de dezvoltare a ţării. Experţii au adăugat că acum este momentul în care se decide viitorul celor două ţări, Moldova şi Georgia, şi este nevoie de o consolidare puternică a societăţii şi a clasei politice.
Raportul „Lecţii învăţate pentru Republica Moldova – experienţa ţărilor Vişegrad privind integrarea economică în UE” este elaborat în cadrul proiectului „Sprijinul V4 pentru integrarea economică a Georgiei şi a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, care este implementat cu susţinerea Fondului Internaţional Vişegrad al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei şi al Ministerului suedez pentru Afaceri Externe în cadrul Programului de granturi standard extinse. Proiectul este implementat de către Institutul georgian pentru Studii Strategice, în parteneriat cu Asociaţia pentru Politică Externă din Moldova, Comisia Atlantică Slovacă, demosEUROPA – Centrul pentru Strategia europeană, Institutul de Politici Europene ROPEUM şi Centrul de Integrare Euro-Atlantică şi Democraţie.