Avocată: În Moldova e înrădăcinată convingerea că femeia trebuie să se supună bărbatului
0Tot mai multe femei depăşesc stereotipurile legate de faptul că violenţa ar fi o problemă privată şi aleg să vorbească. Deşi percepţia asupra violenţei în bază de gen se schimbă, fenomenul încă persistă, iar specialiştii care interacţionează cu victimele întâlnesc dificultăţi mari în încercarea de a schima situaţia, transmite IPN.
Violeta Andriuţa, avocat al Centrului de drept al femeilor, a declarat pentru IPN, în contextul campaniei naţionale „16 zile de activism împotriva violenţei în bază de gen”, că în Republica Moldova este înrădăcinată convingerea că femeia trebuie să se supună bărbatului.
Violeta Andriuţa afirmă că centrul pe care îl reprezintă ajută femeile să obţină ordonanţe de protecţie, cu obligarea agresorului să urmeze programul de consiliere psihologică, resocializare. Cu regret, a întâlnit un singur caz când agresorul a urmat acest program. „Chiar dacă avem mecanisme legale pentru a reduce comportamentul violent al agresorului, nu avem un mecanism prin care să obligăm agresorul să urmeze acest program”, a spus Violeta Andriuţa.
Potrivit lui Ion Oboroceanu, preşedinte al Centrului de drept din Căuşeni, datele statistice despre fenomenul violenţei pe bază de gen nu reflectă realitatea. Victimele continuă să nu aibă încredere în prestatorii de servicii, poliţie, procuratură, instanţă etc. Deşi toţi spun că legea este bună, nu este suficient de cunoscută de către prestatorii de servicii, organele de drept, asistenţa socială. Nici victimele nu-şi cunosc drepturile. Multe femei sunt victime invizibile, nimeni nu ştie despre problema lor, iar dacă cineva este martor al agresiunii, preferă să nu să se implice. Indiferenţa este încă mare, spune Ion Oboroceanu.
În opinia sa, sunt necesare acţiuni noi pentru a încuraja victimele violenţei să denunţe abuzurile şi să acceseze serviciile care le sunt destinate. Pe de altă parte, reprezentanţii serviciilor nu să trebuie să aştepte în birouri când victimele le vor trece pragul, ci trebuie să meargă în teritoriu, în întâmpinarea victimelor. Doar atunci numărul celor care suferă va fi mai mic. Preşedintele Centrului de drept din Căuşeni regretă că, deşi există programe şi servicii pentru agresori, nu a auzit vreun caz în care un agresor să spună că acestea l-au ajutat.
Daniela Misail-Nichitin, directoarea programului Femei a Centrului Internaţional La Strada, spune că în ultimii ani s-au schimbat lucrurile pe dimensiunea prevenirii, protecţiei şi combaterii violenţei în familie. Există prevederi care permit o mai bună protecţie a victimelor. Din perspectiva violenţei sexuale, se cere o revizuire cadrului legal în ceea ce priveşte sancţionarea violatorilor. De asemenea, e nevoie de servicii pentru a oferi o mai bună protecţie femeilor supuse violenţei sexuale.
Daniela Misail-Nichitin mai spune că la nivel naţional nu există o practică uniformă în ceea ce priveşte lucrul cu agresori şi foarte puţini cunosc despre programele de corecţie existente. Daniela Misail-Nichitin îndeamnă pe toţi cei care au fost martorii unui act de violenţă, să încurajeze victima să ceară ajutor, să solicite asistenţă şi să sesizeze organele de drept.
Un grup de deputaţi ai din fracţiunii PAS, Blocul ACUM, au cerut astăzi preşedintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, să includă pe agenda legislativului ratificarea, până pe 10 decembrie, când se marchează Ziua Drepturilor Omului, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, semnată la Istanbul în 2017.
Startul campaniei naţionale „16 zile de activism împotriva violenţei în bază de gen” s-a dat la 25 noiembrie. În Republica Moldova, campania are loc al 17-lea an consecutiv şi a preluat sloganul ONU din acest an: Orange the World: Generation Equality Stands against Rape! (Colorează lumea în oranj: Generaţia Egalităţii unită împotriva violului!).