Au cântat libertatea, dar au ales străinătatea. Angela Bucico: „Nu-mi pot uita meleagurile. Trăiesc cu ele în vise“

Interpretele care altădată ne-au făcut să îngânăm românește „Basarabie" sau „Libertate" s-au stabilit de ani buni peste hotare, dar au rămas cu gândul la scena de la Chișinău. Angela Bucico, din Canada, și Nina Crulicovschi, din România, au vorbit pentru „Adevărul" despre dorul de casă și viața printre străini.

„Nu-i marea ta brăzdată de corăbii,/ Nu-s munţii tăi de vulturi străjuiţi,/ Doarme rugina-n pintene şi săbii/ Şi zimbrii sunt din steme izgoniţi", cânta la sfârșitul anilor '80 Angela Bucico, încântând o mare de oameni care cereau atunci revenirea la alfabetul latin. Ca și pe timpuri, interpreta le mai cântă și astăzi moldovenilor despre „românii Basarabiei moldave", doar că în Canada, acolo unde s-a stabilit împreună cu familia acum 21 de ani.

„Moldova mi-a rămas în suflet și aici o voi păstra până la moarte. Atunci am plecat în căutarea unei vieți mai bune, dar nu îmi pot uita meleagurile. Trăiesc cu ele în visele mele", ne-a spus Angela Bucico din țara frunzei de arțar, cu un vădit accent englezesc. Artista nu a mai vizitat Republica Moldova din 1998, dar speră să ajungă acasă în câteva luni. Mama locuiește de ani buni împreună cu ea, i-a rămas doar un frate la Bălți.

„Aș vrea ca toți moldovenii să fie liberi, să poată pleca acolo unde își doresc. Să le poată oferi copiilor o educație și o viață mai bună. Totuși, mi-e milă de țara mea...", mărturisește cântăreața.

„CREDEȚI CĂ AM PLECAT DE BUNĂ VOIE?"

Nina Crulicovschi, cea care ne-a delectat cu „Basarabie straveche, care n-ai sub cer pereche", revine în țară pe 31 august, de Ziua Limbii Române. Ca și acum mulți ani, va cânta din nou această piesă pentru mulțimea de la Chișinău.

„Voi fi împreună cu sprijinul meu intelectual și spiritual, așa cum îmi place să numesc această piesă. Generațiile tinere au auzit aceste versuri de la interpretul român Fuego, însă trebuie să știe că acest cântec ține de mine, în primul rând. Vreau să le reamintesc și celor de vârsta mea că sunt prima interpretă a piesei", a explicat Nina Crulicovschi, angajată azi la Teatrul „Alexandru Davilla" de la Pitești.

De 13 ani vocea inconfundabilă a Ninei Crulicovschi îi încântă pe piteşteni. „În toată această perioadă am făcut naveta. Am avut spectacole la Chișinău, dar mai puține în ultima perioadă. Revin de fiecare dată cu mare drag pentru că avem un public cald și receptiv. Totuși, nu mi s-au oferit mari șanse în Moldova așa ca să pot reveni. Spiritual, am fost alături de poporul meu în toți acești ani. Cum credeți, am plecat de bună voie?", întreabă retoric solista.

Nina Crulicovschi - Basarabie

Asculta mai multe audio diverse

Pe lângă piesele cântate de cele două artiste, din memoria moldovenilor nu pot fi șterse cântecele lui Ricu Vodă, Anatol Dumitraș, Gheorghe Țopa, a Olgăi Ciolacu, a formației „Noroc". Cele mai populare piese din anii renașterii naționale rămân, totuși, cele interpretate de soții Ion și Doina Aldea Teodorovici, care și-au pierdut viața în octombrie 1992, într-un tragic accident de circulație.

„Adunarea" care a cerut alfabetul latin

La 27 august 1989, Marea Adunare Națională, la care s-au strâns aproape 750.000 de moldoveni, veniţi din toate colţurile ţării, a cerut revenirea la grafia latină. La câteva zile, pe 31 august 1989, după discuții aprinse, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat o lege prin care limbii moldovenești i-a fost conferit statutul de limbă de stat. Printr-o altă lege s-a decis abandonarea grafiei chirilice și revenirea la alfabetul latin. În ambele acte se menționa că limba moldovenească este identică cu cea română. Ulterior, 31 august a fost declarată sărbătoare națională.