Marea Britanie își extinde descurajarea nucleară. Londra vrea avioane capabile să lanseze arme tactice
0Guvernul condus de Keir Starmer negociază discret, dar decisiv, o transformare majoră a doctrinei nucleare a Regatului Unit – cea mai semnificativă de la sfârșitul Războiului Rece. Potrivit The Times, executivul britanic are în vedere achiziționarea de avioane capabile să transporte bombe nucleare tactice, într-un efort de adaptare la noua realitate de securitate globală dominată de amenințarea tot mai explicită venită dinspre Moscova.
Revizuire strategică în epoca unei Rusii imprevizibile
Londra recunoaște deschis: trăim într-o nouă eră a riscurilor nucleare. Ministrul Apărării, John Healey, alături de șeful Statului Major, amiralul Sir Tony Radakin, conduc negocierile privind achiziționarea de aeronave americane – cel mai probabil variante ale F-35A Lightning II – capabile să transporte bomba termonucleară B61, principalul vector aerian al arsenalului tactic al SUA.
Keir Starmer, premier din iulie 2024, și-a exprimat deja susținerea pentru această schimbare de paradigmă. Iar mesajul transmis este clar: în fața unui adversar precum Rusia, Marea Britanie trebuie să-și diversifice și să-și flexibilizeze capacitățile de răspuns nuclear.
Disuasiune în două trepte: apărare și semnal politic
În prezent, Marea Britanie se bazează exclusiv pe flota de submarine nucleare Vanguard pentru a menține ceea ce este cunoscut drept „disuasiunea continuă pe mare”. Este singura putere nucleară majoră care nu dispune de o a doua opțiune – nici forțe aeriene, nici rachete terestre.
Această vulnerabilitate strategică devine tot mai problematică într-un context în care Vladimir Putin reintroduce tot mai frecvent ideea folosirii armelor nucleare tactice în discursul geopolitic. Un atac limitat – de exemplu, cu o bombă de 0,3 sau 5 kilotone, lansată de pe teritoriul ocupat al Ucrainei – ar pune NATO într-o situație imposibilă: fie o reacție nucleară disproporționată, fie ezitare, cu costuri de credibilitate.
„Eficiența disuasiunii depinde de convingerea adversarului că poți lovi real, credibil și proporțional”, avertiza Simon Case, fost secretar al Cabinetului și expert în politica nucleară, într-un podcast recent al The Times. „Nu te poți baza pe un singur sistem.”
O revizuire pre-conflict: reindustrializare, reînarmare și reconstrucție militară
Strategia nucleară vine însoțită de o amplă revizuire a politicii de apărare. Healey va prezenta oficial, luni, pe un șantier naval britanic, noul „Strategic Defence Review” – un document care marchează întoarcerea Marii Britanii la logica pre-conflict, cu accent pe reînarmare rapidă și relansarea industriei militare.
Cele mai importante măsuri anunțate:
-Investiții de 6 miliarde de lire în stocurile de muniții, inclusiv construcția a 6 noi fabrici, cu 1.000 de locuri de muncă.
-Revitalizarea Gărzii Naționale civile pentru protejarea infrastructurii critice.
-Extinderea flotei marinei regale de la 14 la 25 de distrugătoare și fregate.
-Crearea programului „Atlantic Bastion” pentru protecția cablurilor submarine și conductelor energetice.
-Accelerarea programelor de drone, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina.
-Rezolvarea crizei de personal: ținta este creșterea efectivelor armatei de la 72.500 la 76.000 de militari activi, în paralel cu extinderea rezerviștilor.
„Fără industrie, nu există armată”
Healey subliniază că lecția Ucrainei este clară: fără o industrie militară rezilientă și funcțională, niciun stat nu poate susține un efort de apărare prelungit. În logica aceasta, apărarea devine și un vector economic. Starmer și Healey văd în revitalizarea bazelor industriale din regiunile afectate de dezindustrializare o oportunitate dublă – strategică și socială.
Pentru prima dată în ultimele decenii, Ministerul Apărării va organiza exerciții periodice cu industriașii pentru a testa capacitatea de mobilizare în caz de conflict major.
De ce contează avioanele nucleare acum?
La finalul Războiului Rece, britanicii au renunțat la bombardierele nucleare în favoarea submarinelor. Dar noile realități cer o reechilibrare. Avioanele cu rază de acțiune de peste 1.400 km, capabile să lanseze B61, permit un răspuns rapid și calibrat. Ele deschid opțiunea unui răspuns proporțional – suficient de puternic pentru a descuraja, dar fără riscul declanșării unui Armaghedon nuclear.
B61 este o armă versatilă, cu o putere reglabilă între 0,3 și 340 de kilotone. Pentru comparație, bomba de la Hiroshima a avut 15 kilotone. În scenariile NATO, astfel de arme pot fi folosite punctual, chiar pe câmpul de luptă, ca ultim avertisment.
O mișcare pentru Europa și NATO
Deși documentul strategic nu face o promisiune explicită privind noua capacitate aeriană, el recomandă „explorarea contribuției Marii Britanii la disuasiunea nucleară partajată în Europa”. În practică, aceasta ar însemna integrarea în structura NATO de partajare nucleară, similară cu cea în care Germania, Olanda, Belgia sau Italia găzduiesc arme americane.
Într-un moment în care Parisul ezită să ofere scut nuclear european explicit, iar Berlinul încă oscilează între pacifism istoric și realpolitik, Londra pare hotărâtă să umple acest vid.
Noua arhitectură de apărare gândită la Londra nu este doar o reacție la amenințarea rusă – este și o încercare de a redesena statutul strategic al Marii Britanii în Europa post-Brexit. Cu o industrie reînviată, o armată întărită și o deschidere către o disuasiune nucleară în două trepte, britanicii trimit un semnal clar: într-o lume instabilă, puterea militară redevine cheia păcii.