Vremea schimbării pentru podgorenii din Uniunea Europeană

Este de aşteptat ca sectorul viticol, în care sunt angajaţi aproape 2,5 milioane de oameni, să treacă printr-o perioadă grea, în care unii producători îşi vor închide porţile Un

Este de aşteptat ca sectorul viticol, în care sunt angajaţi aproape 2,5 milioane de oameni, să treacă printr-o perioadă grea, în care unii producători îşi vor închide porţile

Un plan de reformă a sectorului viticol european, care presupune desfiinţarea a 200.000 de hectare de podgorii şi redirecţionarea subvenţiilor UE, a fost detaliat ieri, la Bruxelles, de către comisarul Mariann Fischer Boel. UE ţinteşte schimbarea tradiţiilor viticole europene ce durează de mai multe generaţii, prin desfiinţarea "armatei" de mici producători. După cum observa cotidianul "The Times", micii viticultori nu vor mai fi îmbătaţi cu subvenţii, ci vor intra de-a dreptul în comă.

Reforma ar dura cinci ani şi ar urma să înceapă din august 2008. Fiecare stat membru ar trebui să scoată din producţie cel puţin 10% din podgorii, iar cultivatorii care doresc să părăsească sectorul vor primi recompense substanţiale. Cu alte cuvinte, "în loc să fie plătiţi pentru a produce vin de slabă calitate, vor fi plătiţi pentru a nu face nimic", după cum observă "The Times", care scrie că "fermierii europeni nu vor mai fi îmbătaţi cu subvenţii, ci vor deveni comatoşi din cauza lor", trăind din mila statului. Iniţial, Bruxelles-ul luase în calcul desfiinţarea a circa 400.000 de hectare de podgorii, dar ţările mari producătoare, cum sunt Franţa, Italia sau Spania, au arătat clar că nu sunt de acord cu ideea. În plus, toate subvenţiile pentru surplusul de producţie, care reprezentau o mare parte din totalul de 1,3 miliarde acordate de UE sectorului viticol, vor fi abandonate. Aici sunt incluse subvenţiile pentru distilarea vinului nevândut şi transformarea lui în alcool industrial, ajutoarele pentru stocare, cele pentru utilizarea mustului şi refinanţarea exporturilor. UE nu va mai cumpăra vinul nevândut, iar decizia de a creşte producţia va depinde numai de abilitatea producătorului de a vinde. Subvenţiile nu vor fi desfiinţate, ci redirecţionate către stimularea producătorilor care au piaţă de desfacere. Bruxelles-ul intenţionează ca, din 2014, să ridice restricţiile privind plantarea de viţă-de-vie şi să permită producătorilor competitivi să îşi extindă producţia.

Şampanie fără zahăr

O altă măsură importantă este interzicerea utilizării zahărului pentru îmbogăţirea vinului - măsură ce va împărţi probabil statele membre în două tabere. În timp ce producătorii din sud, care se bucură de vreme însorită în cea mai mare parte a anului, susţin ideea, cei nordici, cum ar fi Luxembourg, Germania, Austria sau Slovacia, sunt împotriva restricţiei. Îmbogăţirea vinului cu zahăr, o metodă tradiţională în podgoriile din nordul, centrul şi estul continentului, reduce costurile cu o treime comparativ cu practica folosirii de must concentrat. Adaosul de zahăr este comun în ţări precum Austria, Germania, Luxembourg, Ungaria sau România. Interdicţia ar fi o problemă şi pentru Franţa, cel mai mare producător mondial de vinuri. Producătorii din regiunea Champagne, din nordul Franţei, au o veche tradiţie de adăugare a zahărului, deşi vinurile celebre, negre şi albe, din sudul ţării, sunt fără zahăr.

Tradiţiile viticole trebuie schimbate

Viticultura europeană este cel mai mare sector de întreprinderi mici şi mijlocii din lume şi nu mai face faţă marilor producători de vinuri Australia şi America. Redirecţionarea subvenţiilor către stimularea pieţei în loc de garantarea preţurilor va duce la schimbarea tradiţiilor viticole europene ce durează de multe generaţii şi la apariţia unor mari companii, cu tehnici performante de etichetare şi branduire. Organizaţiile de fermieri au început să protesteze la Bruxelles. "Reforma merge pe ideea introducerii modelului Lumii Noi, care nu are în centru fermierul, viticultorul sau omul, ci compania", a declarat Jean-Luis Piton, de la organizaţia COPA, citat de publicaţia "The Scotsman". Importurile în creştere, supraproducţia de vinuri şi scăderea consumului cauzează însă dificultăţi de mai mult de un deceniu. Reforma va fi discutată de miniştrii agriculturii în această toamnă, Bruxelles-ul sperând într-un acord politic până la sfârşitul lui 2007, astfel încât măsurile să fie implementate din august 2008. Totuşi, diplomaţii UE prevăd o bătălie dură, deoarece condiţiile diferă de la o ţară la alta, în principal din cauza climei şi practicilor de producţie diferite.

Reforma merge pe ideea introducerii modelului Lumii Noi, care nu are în centru fermierul, viticultorul sau omul, ci compania
Jean-Luis Piton
liderul organizaţiei de fermieri COPA

Surplusul mondial se ridică la 30 milioane de hectolitri

Piaţa mondială a vinului este în prezent dezechilibrată, arată o analiză a Comisiei Europene publicată anul trecut.

În ultimii câţiva ani, oferta a depăşit cererea cu circa 30 milioane de hectolitri (12% din producţie), o cantitate considerabilă, chiar dacă o parte a surplusului este folosită pentru a acoperi producerea de lichioruri. Consumul global va creşte însă în următorii ani, arată acelaşi document. În momentul de faţă, Franţa, Italia şi Spania îşi menţin poziţia predominantă pe plan mondial, producând împreună peste 50% din cantitatea anuală de vinuri, şi deţinând peste 80 la sută din suprafaţa viticolă de circa 3,4 milioane de hectare a Europei, arată analiza. Franţa şi Italia au înregistrat o mică scădere a producţiei în ultimii 10 ani, dar aceasta a fost contrabalansată de o creştere substanţială pe piaţa spaniolă. Potrivit aceluiaşi document, producţia de vinuri în "Lumea Nouă" a cunoscut o creştere impresionantă, mai ales în ţări precum: SUA, Argentina, Australia, Africa de Sud şi Chile, se arată în document.

România, locul 12 în lume

Analizând statisticile cele mai recente ale Organizaţiei Internaţionale a Viţei-de-Vie, Comisia Europeană notează prezenţa României în primii 15 producători mondiali de vin, considerând că ţara noastră va avea un aport semnificativ pe piaţa UE. Statisticile arată că, pe plan mondial, producţia este de 228 milioane de hectolitri, reprezentând un declin considerabil, comparativ cu nivelul maxim atins în anii '70. În realitate, evoluţia consumului global este eterogenă, arată documentul. În UE, consumul a scăzut cu 15 milioane de hectolitri (11%) între 1984 şi 2003, provenind dintr-o scădere accentuată în sudul continentului şi compensat în acelaşi timp de apariţia unei noi generaţii de consumatori în nordul şi estul Europei.

În acelaşi timp, consumul creşte în anumite ţări, mai ales în Australia, Noua Zeelandă, Canada, SUA, Rusia şi China.

Europa, ameninţată pe piaţa vinurilor ieftine

Statisticile arată că producţia medie a Europei în ultimii cinci ani a fost de circa 178 hectolitri, în valoare de circa 16 miliarde de euro. Analiştii spun că Europa este încă lider pe piaţa proprie în ceea ce priveşte vinurile de înaltă clasă, în timp ce sectorul vinurilor ieftine este cucerit, treptat, de brandurile din afara Europei. Importurile în UE au crescut cu 10% pe an în ultimul deceniu, iar ţări precum Chile şi Australia şi-au dublat exporturile în aceeaşi perioadă. În Franţa, exporturile au scăzut de la circa 14,5 milioane de hectolitri, în 1999, la circa 13 milioane, în 2004. În cazul Italiei, producţia a scăzut de la 17,5 milioane de hectolitri la 12 milioane de hectolitri în aceeaşi perioadă.

Reforma sectorului vinicol din UE

Ce a făcut Uniunea Europeană vreodată pentru a-şi ajuta producătorii de vinuri să facă faţă concurenţei în creştere? În mod discutabil nu suficient - dar acest lucru este pe cale de a se schimba. Vă prezint planurile mele pentru o schimbare radicală a modului în care Uniunea Europeană susţine acest sector.

Mariann Fischer Boel
comisar pentru agricultură
şi dezvoltare rurală

Propunerile au scopul de a îmbunătăţi competitivitatea producătorilor europeni de vinuri, de a recâştiga pieţele, de a drena infamul "lac de vinuri" şi de a simplifica lucrurile, păstrând cele mai bune tradiţii ale producţiei vinicole din UE, ajutând regiunile rurale şi protejând mediul.

Mulţi vor întreba de ce este necesară reforma.

Este în mod sigur Europa liderul mondial în vinuri? Nu produce ea oricum cele mai bune vinuri şi domină piaţa globală? Răspunsul la aceste întrebări este Da. Dar acest lucru nu poate ascunde faptul că pierdem în mod rapid segmente de piaţă în faţa producătorilor dinamici din alte părţi ale lumii.

Jumătate de miliard de euro pe an pentru reciclare

Consumul în UE este în scădere, importurile cresc cu 10 procente pe an şi, fără reformă, producţia de vinuri în exces din UE va atinge 15 procente din producţia anuală până în 2010. Ceea ce e mai rău este că noi cheltuim până la o jumătate de miliard de euro în fiecare an numai pentru a scăpa de vinurile nedorite pentru care nu există nicio piaţă de desfacere. Sigur, putem să ne folosim banii mai bine pentru măsuri pozitive care să îmbunătăţească calitatea şi atractivitatea vinurilor noastre. În iunie anul trecut, am lansat o dezbatere despre reformă, prezentând patru opţiuni diferite. După mai bine de un an de consultări intensive, multe emoţii şi dezbateri încinse şi după ce am vizitat regiunile viticole din toată Europa, sunt convinsă că propunerile pe care le aduc constituie baza revigorării sectorului vinicol din Europa. UE are un buget de 1,3 milioane de euro pe an pentru sectorul vinicol. Eu nu am nicio intenţie de a-l micşora. Dar trebuie să îl utilizăm mai inteligent.

Conform planurilor mele, primul pas ar fi să abolim încă din prima zi toate măsurile actuale de management al pieţei care s-au dovedit atât de ineficiente şi scumpe în ultimii ani.

Îndepărtarea acestui suport de siguranţă ar descuraja producţia de vinuri pentru care nu există o piaţă de desfacere. Pur şi simplu nu are sens să cheltuim bani pentru a distruge vinul distilându-l în alcool industrial. Nu e nevoie să subvenţionăm nici fabricanţii produselor de înaltă calitate, cum ar fi brandy şi Port, nici exportul de vinuri.

Intenţionez, de asemenea, să interzic adăugarea zahărului pentru a îmbogăţi vinul, deoarece el nu provine din struguri. Şi, ca un contrapunct în acest sens, ajutorul foarte scump pentru utilizarea mustului - introdus pentru a compensa utilizarea mai ieftină a zahărului - va fi şi el încetat.

În viitor, producătorii de vinuri de pe continent ar trebui să îşi producă vinul în condiţii egale cu cele pentru mustul nesubvenţionat.

Plăţi pentru renunţarea la viticultură

Pentru primii cinci ani ai procesului de reformă, vom oferi o facilitate financiară atractivă pentru a le permite cultivatorilor care nu mai pot concura să abandoneze producţia de vinuri.

Nivelul plăţii va scădea timp de cinci ani pentru a încuraja absorbţia din timp. Schema va fi în întregime benevolă. Multe persoane şi-au exprimat îngrijorarea faţă de a lăsa total la latitudinea producătorului de vinuri să decidă dacă să-şi desţelenească sau nu viile. De aceea propunem să li se permită autorităţilor naţionale să limiteze desţelenirea în regiunile deluroase şi sensibile din punct de vedere al mediului şi să o stopeze în întregime dacă atinge 10% din suprafaţa totală vinicolă a ţării.

Toate zonele vinicole vor fi eligibile să primească plata directă acordată tuturor celorlalţi fermieri UE şi regiunile desţelenite se vor califica în mod automat. Aceste plăţi sunt legate de respectarea standardelor strict legate de mediu.

Când se încheie programul de desţelenire la sfârşitul anului 2013, vom înceta sistemul actual legat de drepturile de cultivare, prin care persoanele care doresc să extindă o vie sau să planteze una nouă trebuie să cumpere o licenţă scumpă în acest sens - asta dacă pot măcar să o obţină.

În acest mod, producătorii competitivi ar putea să îşi extindă producţia dacă doresc, dar numai dacă pot vinde efectiv tot ceea ce produc.

Buget pentru promovarea vinurilor

O mare parte a bugetului actual va fi împărţit între ţările producătoare, pentru a le permite să îşi adapteze asistenţa la situaţia locală. Nişte posibile măsuri includ promovarea vinurilor UE pe pieţele externe, restructurarea vinicolă şi noi măsuri de gestionare a crizelor, cum ar fi asigurările sau înfiinţarea de fonduri reciproce. Numeroase persoane din sectorul vinicol s-au adresat Comisiei pentru a întreprinde mai multe în scopul promovării vinurilor noastre la export. Conform conceptului meu, se vor cheltui 120 milioane de euro pe an pentru promovarea vinurilor UE peste hotare. De asemenea, o mare parte din buget va fi realocată măsurilor legate de dezvoltarea rurală în regiunile de cultivare viticolă. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru acţiuni, cum ar fi conservarea peisajelor culturale, îmbunătăţirea marketingului şi ajutarea tinerilor producători pentru a se lansa în branşă.

De asemenea, trebuie să mai atenuăm sistemul nostru restrictiv de practici legate de producerea vinului, pentru a-i ajuta pe producătorii care vor să îşi adapteze vinurile în funcţie de gusturile schimbătoare ale consumatorilor.

Aceasta nu este o abordare de genul "merge orice", aşa cum pretind anumite persoane, ci ar însemna pur şi simplu că UE permite pentru prima dată anumite practici care sunt acceptate de Organizaţia Internaţională a Viilor şi Vinurilor - la care sunt membre toate ţările UE, cu o singură excepţie.

Reguli noi de etichetare

În sfârşit, vrem să simplificăm regulile de etichetare care creează atâtea confuzii pentru mulţi consumatori europeni. De exemplu, tuturor vinurilor UE li se va permite să indice specia de vin şi de recoltă pe etichetă, ceea ce nu este permis în prezent pentru vinurile fără o indicaţie geografică.

Eu cred cu tărie că propunerile mele sunt pe deplin logice şi raţionale şi ne vor permite să revigorăm sectorul vinicol european şi să îl reaşezăm la locul său binemeritat - pe locul întâi în lume. Dar nu sunt naivă. Îmi dau seama că vinul este un subiect foarte sensibil şi că mulţi vor obiecta la ideile mele.

Dar acest lucru nu ar trebui să ne abată de la faptul că reforma este crucială.

Deci haideţi să lăsăm în urmă retorica şi să facem ceea ce este cel mai bine atât pentru producătorii, cât şi pentru consumatorii de vinuri. (Intertitlurile aparţin redacţiei)

Îmi dau seama că vinul este un subiect foarte sensibil şi că mulţi
vor obiecta la ideile mele

Biografie

Soţii Boel, oameni de afaceri prosperi

Actualul comisar european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, este membră a Partidului Liberal Danez Venstre şi fost ministru al agriculturii în timpul guvernului condus de Anders Fogh Rasmussen. În această calitate, Mariann Fischer Boel a susţinut necesitatea renunţării totale la subvenţiile pentru agricultură, poziţie contestată în multe dintre ţările Uniunii Europene. Boel şi soţul sunt proprietarii a trei ferme în Danemarca, ceea ce i-a încurajat pe observatori să-i pună la îndoială obiectivitatea de comisar european pentru agricultură. Ea ar avea putere de decizie în stabilirea preţului de cumpărare pentru diverse culturi agricole, cu evidente consecinţe asupra bugetului personal. Poziţia oficială a doamnei Boel este că soţul se ocupă de administrarea fermelor, ea nefiind implicată în niciun fel de activitate de acest tip. Boel se declară capabilă să-şi menţină neutralitatea.