Un student străin, absolventul unui master în inginerie, refuzat la angajare de 800 de ori în Germania

Un sirian proaspăt absolvent al unui master în inginerie mecanică la o universitate de top din Germania a primit 800 de refuzuri de angajare după izbucnirea epidemiei de COVID-19 în această ţară.

Abdul Kader Tizini, 29 de ani, nu ar fi crezut că poate avea probleme în a obţine un loc de muncă mult visat după ce a absolvit  RWTH Aachen, una din universităţile tehnice de top din Germania.

După 800 de aplicaţii şi 80 de interviuri, absolventul sirian nu şi-a găsit încă de lucru.

Tizini spune că faptul că este străin a devenit un obstacol şi mai mare în pandemie, când locurile de muncă s-au împuţinat, mai ales că şi anterior imigranţii aveau un dezavantaj la angajare.

„Companiile gândesc în felul următor: dacă luăm un străin va trebui să-i explicăm de două ori o idee, or cu un nativ nu avem o asemenea problemă”, a spus acesta.

Competiţia dintre absolvenţii străini şi germani a devenit şi mai acerbă după ce mii de companii germane au fost nevoite să îngheţe posturi sau să facă disponibilizări.  Însă, spre deosebire de nemţi şi cetăţeni din Uniunea Europeană, care au acces la ajutor de şomaj şi cecuri de pandemie, mulţi absolvenţi precum Tizini nu se califică pentru a beneficia de ajutoare.

Mii de studenţi străini au venit în Germania în ultimul deceniu, atraşi de taxe mici la universităţi cu bună reputaţie, şi de perspectivele de angajare. Numărul studenţilor internaţionali a crescut cu circa 70% între 2009 şi 2019, arată datele Biroului de Statistică federală.

Anja Robert, consilier de carieră la RWTH Aachen, a confirmat faptul că studenţi internaţionali din Germania au dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă. Cererile pentru consiliere şi sprijin psihologic ale studenţilor au crescut foarte mult din martie, când Germania a intrat în prima perioadă de izolare.

„În aceste timpuri nesigure, tendinţa este spre siguranţă, spre baza sigură asigurată de abilităţi lingvistice, trăsături culturale şi capacitate de înţelegere”, a explicat specialistul.

Rata şomajului din Germania a ajuns la 6.4% după instituirea primei izolări, de la 5% în lunile anterioare. În luna ianuarie a acestui an a fost de 6%.

Impactul pandemiei asupra pieţei locurilor de muncă a fost amplificat de schema  “Kurzarbeit” prin care angajatorii pot reduce orele de lucru în timpul recesiunii economice. Companiile care apelează însă la această schemă nu pot face angajări decât în cazuri excepţionale, bine motivate, spune Ludwig Christian, purtător de cuvânt al Biroului federal pentru muncă.

Între aprilie 2020 şi ianuarie 2021, numărul posturilor au scăzut cu 430.000, adică 26% faţă de anul precedent.

O altă problemă întâmpinată de studenţii străini este o reţea mai slabă socială şi profesională în condiţiile în care nu s-au mai organizat târguri de joburi şi alte evenimente de networking, ori acestea au fost mutate online.

„Networking-ul digital este mult mai dificil mai ales dacă eşti străin şi nu eşti familiarizat cu funcţionarea lui în această ţară”, explică Jana Koehler, un agent de recrutare a forţei de muncă străine, din Berlin.

Cele două carantine din primăvară şi iarnă, când s-au închis restaurante şi magazine, au însemnat pentru mii de studenţi posibilităţi mai scăzute de a munci part-time pentru a se întreţine în timpul facultăţii.

Guvernul german a inclus studenţii străini într-un program de împrumut fără dobândă, dar absolvenţii nu se califică pentru el.

Totodată, accesul la ajutor pentru şomaj în cazul absolvenţilor străini presupune ca aceştia să fi locuit în Germania timp de cinci ani.

Tizini a putut supravieţui din banii trimişi de fratele său, iar după ce a investit peste 10.000 de euro pentru studii în Germania, întoarcerea în Siria nu este o opţiune pentru el.