Trabantul împlineşte astăzi o jumătate de secol
0La 4 noiembrie 1957, URSS anunţa cu mare pompă lansarea pe orbită a satelitului Sputnik, primul aparat de zbor plecat în cucerirea spaţiului. Peste doar câteva zile, Republica Democrată
La 4 noiembrie 1957, URSS anunţa cu mare pompă lansarea pe orbită a satelitului Sputnik, primul aparat de zbor plecat în cucerirea spaţiului. Peste doar câteva zile, Republica Democrată Germană prezenta o altă "realizarea a socialismului": maşina Trabant.
Deşi mai puţin spectaculos decât Sputnik, acest automobil a reuşit să-şi câştige un loc în posteritate. Astăzi, neobositul Trabant împlineşte 50 de ani.
Cu ocazia aniversării unei jumătăţi de secol de existenţă, se vor mobiliza peste 150 de cluburi de colecţionari - dintre care 120 numai în Germania - care vor ferchezui şi vor expune exemplarele ce au supravieţuit trecerii timpului. În special după căderea zidului Berlinului, micul automobil a căpătat statutul de "icoană" a patrimoniului adus de Germania de Est cu ocazia marii reunificări.
Iar Trabantul a rămas şi astăzi simbolul îndrăgit al unor vremuri apuse, astfel că unele agenţii de turism organizează cu nesperat succes "turul Berlinului la volanul Trabantului". În septembrie, cu ocazia Salonului Auto de la Frankfurt, o firmă din Bavaria a prezentat chiar un prototip al "New Trabi", versiune modernizată a vechiului model. Aceasta a fost însă eclipsată de maşina "New Beetle", prezentată de Volkswagen.
Conceput în al doilea cincinal
Trabantul, despre al cărui nume se spune că înseamnă "satelit", a fost proiectat în al doilea plan cincinal al fostei RDG. Întrucât oţelul era o marfă rară, caroseria a fost realizată din Duroplast, un fel de melanj între răşina fenolică şi o anume fibră, prea puţin biodegradabil.
După 1989, a fost necesar ca industria chimică să pună la punct o "bacterie mâncătoare de Trabant", pentru a asigura reciclarea numeroaselor epave abandonate.
Deşi consumul de benzină era extrem de redus (3,5 litri la 100 km), pentru esticii germani Trabantul reprezenta un vis ce simboliza, din punct de vedere financiar, un anume statut social şi libertatea de mişcare. Ca să conducă un astfel de automobil, "redegiştii" erau nevoiţi să economisească o sumă echivalentă cu salariul unui muncitor pe cinci ani.