Supravieţuirea preşedintelui Algerie este pusă sub semnul întrebării

Premierul din Algeria a avut o ieşire publică în care a dat asigurări că preşedintele ţării, Abdelaziz Bouteflika, are o stare de sănătate tot mai bună pe zi ce trece, după preinfarctul suferit în aprilie. Preşedintele algerian se află într-un spital din Paris, însă lipsa informaţiilor şi tăcerea autorităţilor franceze au creat suspiciuni potrivit cărora Bouteflika ar fi decedat.

Preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika, în vârstă de 76 de ani, nu a mai avut nicio apariţie publică odată cu preinfarctul suferit în luna aprilie, la acea vreme medicii sugerându-i odihnă completă pentru a se recupera, potrivit BBC.

Potrivit presei algeriene, politicianul care conduce Algeria de 14 ani s-ar afla într-o comă profundă. Pretendenţii au început deja lupta pentru putere, scrie „ Le Figaro“.

Două ziare aparţinând unui fost ofiţer de servicii secrete, respectiv „Mon Journal“ şi „Djaridati“ au fost confiscate de la tipografie şi interzise de la apariţie. După care Parchetul din Alger a deschis o anchetă pentru "atingere adusă securităţii statului". Aşa ceva nu s-a mai întâmplat din anii '90 în acest stat militarizat şi trecut printr-un sângeros război civil. Cele două gazete au avut parte de acest tratament după ce  au scris că preşedintele Bouteflika s-ar afla într-o comă profundă.

Starea sa de sănătatea a creat şi şi mai multe îngrijorări cu privire la stabilitatea ţării nord-africane, la conducerea căruia Bouteflika se afllă încă din 1999.

În ciuda vârstei sale înaintate şi a stării de sănătate precare, există încă mulţi care sunt convinşi că Bouteflika va putea urma un al patrulea mandat de preşedinte, în cazul în care va câştiga alegerile programate pentru anul viitor.

Pe de altă parte, scepticii sunt de părere că lipsa de informaţii este doar o încercare a autorităţilor de a ascunde adevărul de oameni. Istoricul francez Benjamin Stora a declarat marţi că „este foarte dificil să spunem dacă mai este încă în viaţă” preşedintele Algeriei, în cadrul unei emisiuni radiofonice.

De asemenea, istoricul a reamintit că această practică de a ascunde informaţii despre preşedinte nu este o premieră pentru Algeria: în 2005 Bouteflika a dispărut pentru mai multe săptămâni de pe scena publică.

Potrivit lui Stora, acestea sunt „practici politice contestate de jurnalişti, care cer mai multă transparenţă, dar şi de mulţi oameni politici algerieni”. Absenţa lui Bouteflika generează o serie de întrebări despre succesiune ţării, care au potenţialul de a contribui la destabilizarea ţării, în condiţiile în care anul viitor sunt aşteptate alegeri rpezidenţiale, potrivit lui Stora.

„Absenţa comunicării din partea regimului indică îm mod precis că a avut loc o serie de negocieri... Ar fi trebuit să existe o comunicare mai simplă, clară, transparentă, în ce priveşte starea de sănătate a lui Bouteflika”, a adăugat istoricul.

Mai mult de atât, autorităţile franceze păstrează tăcerea, deşi preşedintele algerian este spitalizat într-un din unităţile medicale din Paris. Revista franceză „Le Point” a transmis recent că Bouteflika, bolnav de cancer în 2005, prezintă o stare de sănătate extrem de fragilă, iar unele dintre funcţiile vitale i-au fost afectate.

Însă procurorii algerieni au ordonat luarea unor măsuri legale împotriva două ziare locale care au scris în paginile lor că preşedintele ar fi în comă. „Informaţiile false răspândite de anumite trusturi străine de presă” cu privire la starea preşedintelui algerian au subminat securitatea şid ezvoltarea ţării.

„Preşedintele, a cărui supravieţuire a fost pusă sub semnul întrebării şi a cărui sănătate se îmbunătăţeşte pe zi ce trece, i-a fost cerut de către doctori să urmeze o odihnă completă pentru a se reface”, a declarat  Abdelmalek Sellalm, premierul algerian.

Mai multe partide de Opoziţie cer publicarea dosarului său medical, argumentând că este de datoria Puterii să informeze Consiliul Constituţional. Acesta ar trebui să se autosesizeze şi să aplice articolul 88 al Constituţiei algeriene, adică demiterea şefului statului pentru incapacitatea de a guverna.

Opoziţia cere de asemenea schimbări legislative, în aşa fel încât puterea să nu fie concentrată doar în mâinile preşedintelui, iar ţara să devină o republică semiprezidenţială.