SUA promit că vor apăra „fiecare palmă” din NATO

Înaintea reuniunii de joi a miniştrilor Apărării din NATO, care va include şi discuţii cu uşile închise în cadrul grupului de planificare nucleară, Statele Unite au promis din nou să apere „fiecare palmă” din teritoriul Alianţei, transmite Reuters.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a reafirmat angajamentul Washingtonului faţă de apărarea colectivă după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat de mai multe ori cu folosirea armamentului nuclear, în timp ce Rusia suferă înfrângeri în Ucraina.

„Suntem angajaţi să apărăm fiecare palmă din teritoriul NATO - dacă şi când se ajunge la asta”, a spus Austin înaintea întrunirii grupului de planificare nucleară, organul de cel mai înalt nivel al Alianţei pentru probleme nucleare, care răspunde de chestiunile politice legate de forţele nucleare.

Site-ul de internet al NATO arată că politica nucleară este „revizuită continuu, modificată şi adaptată conform noilor evoluţii”.

Putin a escaladat retorica şi acţiunile militare din Ucraina după ce trupele ruse au fost respinse în ultima lună pe mai multe fronturi. El a decretat mobilizarea parţială a rezerviştilor; rachetele ruseşti au lovit pe tot teritoriul ucrainean, iar Moscova a proclamat anexarea unor regiuni din Ucraina şi a ameninţat că le va apăra cu armamentul atomic.

Un oficial de rang înalt din NATO a afirmat joi, fără a da detalii, că o lovitură nucleară rusă în Ucraina „ar atrage aproape cu siguranţă un răspuns fizic din partea multor aliaţi şi posibil din partea NATO ca atare”.

Consilierul SUA pentru Securitate Naţională, Jake Sullivan, a declarat luna trecută că Statele Unite au explicat clar Rusiei „consecinţele catastrofale” ale unui atac nuclear în Ucraina, însă nici el nu a descris public natura reacţiei americane.

Diplomaţii consultaţi de Reuters apreciază că Moscova încearcă, prin aluzii la folosirea armelor nucleare tactice pentru menţinerea ocupaţiei teritoriilor ucrainene, să intimideze Occidentul, cu scopul de a reduce sprijinul acordat Kievului.

În acelaşi timp, NATO a confirmat că săptămâna viitoare va avea loc exerciţiul anual de pregătire nucleară numit „Steadfast Noon”, în cadrul căruia forţele aeriene aliate exersează utilizarea bombelor nucleare americane din Europa, prin zboruri de instrucţie fără arme reale.

Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a apreciat marţi că anularea exerciţiilor din cauza războiului din Ucraina ar trimite „un semnal foarte greşit”.

La sediul NATO din Bruxelles au sosit miercuri reprezentanţii a aproape 50 de ţări, care s-au angajat să înarmeze Ucraina toată iarna şi ulterior, inclusiv cu armament antiaerian nou.

Joi, Austin a declarat că sprijinul nu este limitat în timp. „Vom persista în eforturile noastre de a sprijini Ucraina atâta timp cât este nevoie”, a insistat el, alături de Stoltenberg.

La rândul său, secretarul general a apreciat favorabil decizia de miercuri a Adunării Generale a ONU de a condamna Rusia pentru „tentativa ilegală de anexare” a patru regiuni parţial ocupate din Ucraina. „Asta arată pur şi simplu că trebuie să susţinem ordinea internaţională bazată pe reguli, valorile noastre fundamentale”, a spus Stoltenberg.

Pe agenda de joi a cartierului general al NATO din Bruxelles se află şi modalităţile de a transmite un semnal clar industriei în vederea intensificării producţiei de armament, atât pentru necesităţile interne, cât şi în sprijinul Ucrainei.

Aliaţii vor discuta şi despre ameliorarea protecţiei infrastructurilor critice în urma presupuselor atacuri asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Incidentele respective au contribuit la creşterea tensiunilor; încă nu s-a stabilit cine se află în spatele exploziilor care au avariat conductele. NATO a transmis marţi Moscovei că va reacţiona „unit şi cu hotărâre” la orice atacuri împotriva infrastructurilor vitale ale ţărilor aliate.

Stoltenberg a promis că va întări protecţia obiectivelor respective, ca reacţie la atacurile împotriva Nord Stream. El a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică şi-a dublat deja prezenţa în Marea Baltică şi în Marea Nordului, unde se află acum peste 30 de nave susţinute de aviaţie şi activităţi submarine.