Studiu: 2019 încheie cel mai călduros deceniu de la începutul înregistrărilor meteorologice
0Anul 2019, cu seria sa de catastrofe naturale, se înscrie printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 încoace şi încheie un deceniu de „căldură ieşită din comun“, relatează AFP, care citează un anunţ în acest sens făcut sub egida ONU în marja summitului COP 25 de la Madrid.
„Anul 2019 marchează sfârşitul unui deceniu cu temperaturi extrem de ridicate, scăderea stratului de gheaţă şi o creştere record a nivelului apelor mării la scară globală din cauza gazelor cu efect de seră produse în urma activităţii umane“, relevă Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
„Anul 2019 urmează să se plaseze pe locul doi sau pe locul trei în lista celor mai călduroşi ani înregistraţi“ din 1850 încoace, anul de început pentru monitorizarea temperaturilor. „2016, care a debutat cu un episod El Niño de o intensitate extrem de puternică, se menţine drept cel mai călduros an“, precizează OMM, referindu-se la curentul ecuatorial cald din Oceanul Pacific.
Creşterea nivelului mediu al apelor mării se accelerează, oceanul devine mai acid, banchiza arctică se retrage şi calota glaciară din Groenlanda se topeşte, avertizează OMM.
Încălzirea globală este însoţită de fenomene climatice extreme, cum ar fi inundaţiile din Iran, seceta din Australia şi din America Centrală, episoadele de caniculă din Europa şi din Australia sau incendiile de pădure care au afectat Siberia, Indonezia şi America de Sud, notează sursa citată.
Potrivit Centrului de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC), circa 7 milioane din cele peste 10 milioane de persoane strămutate în teritoriul propriei ţări în primul semestru din acest an au făcut acest lucru din cauza catastrofelor naturale. Inundaţiile reprezintă cauza principală, urmate de furtuni şi secetă. Cele mai afectate regiuni sunt Asia şi insulele din Pacific.
„Numărul noilor strămutări asociate fenomenelor meteorologice extreme s-ar putea tripla, ajungând la aproximativ 22 de milioane (de persoane, n. red.) până la finalul lui 2019“, atrage atenţia OMM.
Foametea, în creştere la nivel global
„Valurile de caniculă şi inundaţiile, care loveau până acum «o dată la un secol», se produc tot mai frecvent. Din Bahamas până în Japonia, trecând prin Mozambicul, numeroase ţări au suferit efectele devastatoare ale cicloanelor tropicale. Incendiile de pădure au devastat Arctica şi Australia“, remarcă Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
Taalas a insistat şi asupra „pluviometriei mai neregulate“, care, combinată cu creşterea demografică, „va aduce provocări considerabile în materie de securitate alimentară pentru ţările vulnerabile“.
Începând cu 2018, foametea este din nou în creştere la nivel global, afectând peste 820 de milioane de persoane.
OMM se referă la date culese până în luna octombrie. Bilanţul final urmează să fie anunţat în martie 2020. Conform acestui bilanţ provizoriu, temperatura medie mondială din primele zece luni ale anului 2019 a fost mai ridicată cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu perioada pre-industrială.
Anul 2019 încheie un deceniu care „aproape cu siguranţă“ este cel mai călduros înregistrat vreodată. „Începând cu anul 1980, fiecare deceniu succesiv a fost mai călduros decât precedentul“, subliniază OMM.
În ritmul actual, temperature medie globală ar putea creşte cu până la 4 - 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Chiar dacă statele îşi respectă angajamentele de mediu asumate până acum, creşterea ar putea depăşi 3 grade Celsius, în condiţiile în care Acordul de la Paris privind clima din 2015 prevede limitarea încălzirii globale până la 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca pre-industrială.
„Nu avem timp de pierdut“, a reacţionat Stephen Cornelius, de la WWF, după prezentarea acestor date.
În opinia lui Petteri Taalas, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră şi temperaturile continuă să crească, „lumea se mişcă şi problema este înţeleasă“. „Nu avem motive să fim complet pesimişti“, a dat asigurări el, la Madrid.