Șoc și confuzie în Turcia după ce guvernul a anunțat că rechiziționează locuințe într-o provincie afectată de cutremurul devastator de anul trecut

Habip Yapar s-a simțit norocos că locuința sa din provincia Hatay, în sudul Turciei, a rezistat cutremurului devastator de anul trecut. Ca în octombrie să primească un mesaj că va fi rechiziționată de guvern.

Yapar, în vârstă de 61 de ani, a fost anunțat că drepturile de proprietate sunt transferate către Trezorerie, în conformitate cu un amendament la o lege de planificare urbană care urma să afecteze mii de supraviețuitori ai cutremurului.

Ministrul urbanismului, Mehmet Ozhaseki, a declarat la începutul lunii februarie că guvernul are nevoie de noile autorități prevăzute în amendament pentru a accelera reamenajarea cartierelor din orașele grav afectate de cutremurul care a măturat o porțiune din sud-estul țării la 6 februarie 2023.

Hatay, cea mai sudică regiune din Turcia continentală, la granița cu Siria, a suferit cele mai multe pagube în urma celui mai mortal cutremur din istoria modernă a țării. De atunci, reconstrucția a rămas în urma termenelor ambițioase stabilite de președintele turc Tayyip Erdogan.

Potrivit noii legi, care a fost adoptată în noiembrie, confiscările au drept scop crearea de „zone de construcție de rezervă", o măsură temporară pentru a accelera reconstrucția. Cei afectați vor avea drepturi de proprietate după ce vor plăti costuri de construcție, se arată în amendamentul care nu oferă detalii privind obligațiile financiare.

Deși asigurarea împotriva cutremurelor este obligatorie în Turcia, legea nu se aplică mereu, iar asigurarea acoperă doar o mică parte din costurile de reconstrucție sau de achiziționare a unei noi proprietăți.

Interviurile cu aproape două duzini de locuitori, avocați și oficiali locali au relevat că mii de proprietari au fost luați prin surprindere de planurile de confiscare, mulți dintre ei aflând prin intermediul rețelelor de socializare că vor fi afectați de noua lege.

La fel ca Yapar, zeci de persoane din orașul său natal de coastă, Samandag, au primit mesaje text chiar înainte ca amendamentul să fie adoptat în noiembrie.

Cinci luni mai târziu, guvernul nu informase încă persoanele afectate cu privire la cât vor plăti, ce se întâmplă dacă nu sunt în măsură să o facă, orice compensație la care ar putea avea dreptul și cu privire la momentul în care și pentru cât timp titlurile lor de proprietate vor fi în posesia guvernului, au declarat persoanele cu care a vorbit Reuters.

„Este ca și cum ai merge la un restaurant unde îți aduc un fel de mâncare, dar nu știi prețul. Trebuie să plătești oricât este nota de plată", a declarat Ecevit Alkan, președinte al Comisiei de mediu și drept urban din cadrul Baroului Hatay.

Reuters a vorbit cu patru proprietari și doi avocați din districtele Samandag, Defne și Antakya din Hatay, care au intentat procese la tribunalul administrativ din Hatay pentru a bloca aceste ordine.

Ministerul urbanismului și biroul lui Erdogan nu au răspuns la întrebările Reuters. Mai multe partide de opoziție au solicitat mai multe informații de la minister cu privire la noua lege, dar acestea au rămas fără răspuns.

Yapar locuiește cu soția sa și cu fiul și fiica sa adulți într-un adăpost temporar format din corturi. Cel puțin 215.000 de supraviețuitori din Hatay trăiesc în tabere de containere sau în corturi.

Inginerul civil pensionat economisea bani pentru a-și repara casa cu două etaje. Întrucât proprietatea a fost transferată acum guvernului, el nu poate începe lucrările. Casa este programată pentru demolare.

Yapar, printre cei care au intentat un proces, spune că nu este adevărat că imobilul nu mai poate fi reparat.

„Ne putem reconstrui singuri casele și nu vrem niciun cent de la stat”, a spus el.

Fără adăpost în Hatay

La puțin peste un an de la cutremurul devastator care a ucis peste 53.000 de persoane în Turcia, sute de mii de supraviețuitori stau în continuare în locuințe temporare, precum containere și corturi.

Cei mai mulți dintre proprietarii afectați locuiesc la cunoștințe sau în containere de când cutremurul le-a dărâmat sau deteriorat apartamentele și nici până azi nu au fost anunțați când vor fi gata noile blocurile, au declarat aceste persoane și avocații.

Alții au rămas fără adăpost din cauza notificărilor de confiscare. Hatice Altinoz spune că ea și fiul ei adult au fost nevoiți să se mute din apartamentul lor avariat din Antakya, în Hatay, deoarece clădirea se află într-o zonă în mare parte demolată pentru reconstrucție.

„Autoritățile nu ne-au pus la dispoziție un container în care să stăm, deoarece clădirea noastră nu se prăbușise, așa că m-am mutat în casa container a fiicei mele", a declarat Altinoz.

Omer și Dilay Dolar, rezidenți în Antakya, au declarat că au aflat de pe rețelele de socializare că cele cinci proprietăți ale lor se aflau într-o zonă unde puține clădiri mai sunt în picioare.

„Eu și familia mea am muncit din greu pentru aceste bunuri", a declarat Dilay Dolar, în vârstă de 57 de ani, un antreprenor. „Dar acum nu este clar ce ne rezervă viitorul".

Biroul guvernatorului din Hatay, administrat de guvernul federal, a scris pe site-ul său în februarie că aproape 44.000 de locuințe vor înlocui proprietățile transferate. Acesta nu a oferit însă cifre cu privire la câte proprietăți vor fi confiscate în acest scos și nu a răspuns la întrebările Reuters.

Erdogan a promis că va construi 254.000 de locuințe noi în provincie, dar până acum au fost finalizate mai puțin de 7.300 dintre acestea, arată datele biroului guvernatorului. Anul trecut, un oficial a declarat pentru Reuters că se întârzie din cauza fondurilor limitate și a creșterii prețurilor.

Baroul Alkan a declarat că aproape 50.000 de persoane vor fi afectate de confiscarea proprietății, în funcție de populația din cartierele desemnate drept zone pentru reconstrucție.

Primarul Refik Eryilmaz din Samandag, a spus că a salutat planul guvernului pentru un bazar modern și noi locuințe în aceste zone.

Dar, a spus el, a fost greșit ca guvernul să trimită mesaje text proprietarilor fără a explica proiectul sau detaliile legale și financiare.

„Autoritățile guvernamentale nu au reușit să ofere o explicație satisfăcătoare publicului, ceea ce este problematic”, a declarat Eryilmaz, membru al principalului partid de opoziție, CHP, într-un interviu.

Unii locuitori cred că politica este în joc. Hatay este un district condus de opoziție în care Erdogan dorește să intre în vederea alegerile locale din 31 martie.

Un discurs pe care l-a ținut în această provincie pentru a marca prima aniversare a cutremurului a fost interpretat pe scară largă ca un mesaj voalat că ajutorul pentru reconstrucție va fi mai lin cu o administrație a partidului de guvernământ.

Erdogan a subliniat ulterior că în eforturile de reconstrucție nu se face nicio diferență între susținătorii guvernului și oponenții săi

Procese

Având informați limitate, proprietarii și avocații care au vorbit cu Reuters s-au arătat neîncrezători, temându-se că statul le-ar ar putea păstra proprietatea dacă nu au capacitatea să plătească.

Noua modificare a Legii privind transformarea zonelor cu risc de dezastru a acordat Direcției de Transformare Urbană a ministerului autoritate largă de a desemna proprietăți private drept zone de construcție fără a obține în prealabil acordul proprietarilor.

Orhan Ozen, avocat din Samandag, a afirmat că legea încalcă drepturile de proprietate și nu specifică cum vor fi protejați proprietarii după ce locuințele lor vor fi predate Trezoreriei, în ciuda promisiunilor privind un proces de reconstrucție fără probleme.

Până acum, Direcția de Transformare Urbană a declarat mai mult de 200 de hectare de teren drept zone de rezervă în provincia Hatay, arată datele oficiale.

Ozen, care a intentat procese pentru ședere pe două parcele de teren în Samandag, a spus că titulatura acoperă cele mai valoroase proprietăți din oraș.

„Echilibrul dintre interesul public și cetățeni este ignorat”, a spus Ozen, adăugând că lipsa unor detalii în lege a semănat incertitudine, inclusiv ce se va întâmpla cu o nouă proprietate dacă proprietarul moare înainte de a o plăti.

Într-o motivare văzută de Reuters, ministerul urbanizării a spus că cererea de ședere ar trebui respinsă pe motiv că reclamanții au drepturi numai asupra proprietăților individuale, nu asupra zonei mai extinse desemnate prin decizia ministerială.

Bazarul central din Samandag se află printre cele aproximativ 1,6 hectare confiscate pentru renovare conform planurilor. Ali Tas, care conduce un magazin de jucării în bazar, a spus că este dispus să lucreze într-un container pentru o anumită perioadă, dacă bazarul va fi reconstruit.

Dar Hasan Fehmi Cilli, un medic în vârstă de 56 de ani, a spus că nici el, nici vecinii săi ale căror birouri și magazine funcționează în bazar, dar sunt programate pentru reamenajare, nu și-au dat acordul. El a fost printre cei care au intentat un proces.

„Sunt o mulțime de incertitudini. Ne va oferi statul o proprietate în aceeași locație, pe același teren și de aceeași dimensiune?" spuse Fehmi Cilli, vizibil furios.