Secretarul de Stat Rex Tillerson: „Se fac primii paşi pentru înlăturarea lui Assad”

În urma atacului cu arme chimice din Siria, se pare că SUA şi-au schimbat politica faţă de preşedintele Assad. Secretarul de Stat Rex Tillerson a declarat că procesul prin care preşedintele Assad va fi înlăturat de la putere va necesita un efort al întregii comunităţi internaţionale şi că va veni doar după înfrângerea ISIS, însă a subliniat că primii paşi în acest proces au fost deja făcuţi.

„Procesul prin care Assad va fi îndepărtat de la putere este unul ce necesită un efort al întregii comunităţi internaţionale, întâi pentru a înfrânge ISIS în interiorul Siriei, apoi pentru a stabiliza ţara şi a evita un alt război civil, şi doar apoi să lucrăm împreună cu partenerii noştri la un proces politic care să conducă la plecarea lui Assad”, a declarat Rex Tillerson, citat de BBC.

Întrebat apoi dacă preşedintele Trump va organiza o coaliţie internaţională pentru „înlăturarea lui Assad”, acesta a răspuns că „aceşti paşi se fac în acest moment”.

Administraţia Trump a promis implementarea unei noi strategii militare în conflictele din Siria şi Irak, iar recent numărul trupelor americane din aceste teatre de operaţiuni a crescut, însă ultimele evenimente pun presiune pentru obţinerea unor rezultate concrete. 

Atacul cu arme chimice de la începutul săptămânii pare a schimba politica Statelor Unite faţă de regimul Assad cu 180 de grade. Nu mai devreme de săptămâna trecută Casa Albă recunoştea continuitatea regimului Assad drpet o „realitate politică”, iar Secretarul de Stat afirma că soarta preşedintelui Assad „va fi decisă de poporul sirian”.

Preşedintele Trump a declarat cu o zi înainte că „atitudinea mea faţă de Siria şi Assad s-a schimbat foarte mult... vorbim acum de un cu totul alt nivel”. Acesta nu a oferit alte detalii cu privire la posibilele acţiuni ale Statelor Unite.

Informaţiile ce vin de la Washington arată că administraţia Trump ia serios în calcul oportunitatea unui răspuns militar. CNN a anunţat că preşedintele Trump le-a spus membrilor Congresului că ia în considerare un răspuns militar. Reuters a anunţat că secretarul pe apărare James Matis i-a prezentat preşedintelui opţiunile militare la dispoziţie şi că îl însoţeşte pe acesta din urmă în Florida, unde are loc întâlnirea cu preşedintele Chinei.

Observatorii din presa de pe peste ocean au subliniat însă că aceleaşi obstacole ce l-au determinat pe fostul preşedinte, Barak Obama, să nu răspundă militar în urma unui atac similar în anul 2013 sunt încă prezente. În primul rând, dar într-o mai mică măsură, este vorba de obstacole de ordin juridic: preşedintele Trump are nevoie de o autorizaţie din partea Congresului pentru a ataca forţele regimului Assad. Istoric vorbind, preşedinţii Statelor Unite au căutat aprobarea camerei reprezentative după ce au întreprins astfel de acţiuni militare.

Mult mai semnificative sunt însă obstacolele de ordin practic. Chiar dacă Pentagonul are o desfăşurare impresionantă de forţe în zonă, forţe implicate în lupta împotriva ISIS şi portavionul G.W. Bush aflat în Orientul Mijlociu, problema majoră este că pe teritoriul Siriei se află încă trupe ale Rusiei. Un atac militar ce ar face victime în rândul acestora din urmă ar crea un conflict diplomatic şi posibil militar mult mai serios. În plus, o acţiune militară unitară din partea Statelor Unite va avea repercusiuni asupra tuturor actorilor regionali implicaţi în acest conflict, Iran, Hezbollah, Turcia.

O altă dificultate vine din faptul că nu este clar care anume sunt obiectivele în joc şi cum anume ar putea fi ele atinse. După cum notează jurnalistul David A. Graham, pentru The Atlantic, dilema este ce fel de strategie va alege preşedintele Trump, o serie de lovituri rapide care să-i permită să abandoneze rapid această problemă sau o acţiune mult mai amplă? „Atunci când Obama lua în considerare o acţiune militară, acesta urmărea public o strategie limitată.  Dilema centrală aici este ce poate realiza un astfel de atac limitat? Obama a ajuns la concluzia că nu destul. Dacă Trump se decide pentru un atac redus, care ar pute fi obiectivul acestuia? Să-l ucidă pe Assad? Şi dacă nu va reuşi imediat, ce ar urma? O escaladare a conflictului? Riscul de a fi prins într-un conflict prelungit este la fel ca în 2013”. Iar un conflict de amploare şi posibil pe termen lung, cu cerinţele de planificare, costuri politice, diplomatice, etc. este unul pe care administraţia Trump nu pare a fi deloc pregătită sau capabilă la ora actuală să-l conducă.