Războiul dintre Israel și Iran. Care sunt cele mai negre scenarii?

Tensiunile dintre Israel și Iran, care păreau inițial limitate la cele două state, riscă să se transforme într-o criză regională cu implicații globale. De la tribuna Națiunilor Unite și din marile capitale occidentale s-au făcut apeluri la reținere. Dar ce se întâmplă dacă aceste apeluri nu sunt ascultate? se întreabă BBC.

SUA, în pericol să fie atrase în conflict

Oficial, Statele Unite au evitat să își asume implicarea directă în atacurile lansate de Israel asupra Iranului. Dar, în mod evident, regimul de la Teheran percepe sprijinul american – fie el tacit sau logistic – drept o realitate. Asta transformă orice obiectiv american din regiune într-o țintă potențială: baze militare din Golf, tabere de forțe speciale din Irak, reprezentanțe diplomatice.

Administrația americană a retras preventiv o parte din personal și a emis avertismente explicite. Dar dacă un cetățean american ar fi ucis într-un atac la Tel Aviv, ori în alt colț al Orientului Mijlociu? În acel moment, administrația Trump ar fi pusă în fața unei decizii grele, în ciuda promisiunilor de a evita un nou „război fără sfârșit”. Totuși, există o presiune politică reală în rândul republicanilor de a susține Israelul nu doar în acțiunea militară, ci și în eventualul obiectiv nespus – schimbarea de regim în Iran.

O implicare directă a SUA ar marca un punct de cotitură și o escaladare cu urmări greu de anticipat.

Țările din Golf – expuse și ele

Dacă Iranul nu reușește să provoace daune semnificative armatei israeliene, ar putea redirecționa focul spre vecinii din Golf. Țări precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite – deși implicate în reconciliere recentă cu Teheranul – găzduiesc baze americane și, în unele cazuri, au oferit sprijin logistic Israelului.

Istoria nu e încurajatoare: în 2019, Iranul a fost acuzat de atacul asupra infrastructurii petroliere saudite, iar în 2022, rebelii houthi – susținuți de Iran – au atacat Emiratele. Un nou val de atacuri ar putea forța aceste țări să ceară intervenția americană, extinzând conflictul la nivel regional.

Iran scapă cu programul nuclear intact

Există și riscul ca, din punctul de vedere al Israelului, operațiunea militară să eșueze. Unele instalații nucleare iraniene sunt amplasate adânc sub pământ, în locuri greu de atins chiar și cu bombe de penetrare. Există deja uraniu îmbogățit la 60% – un pas de la gradul militar. Dacă rezervele sunt bine ascunse și nu pot fi distruse, Israelul ar putea fi tentat să continue seria de atacuri. Pe de altă parte, Iranul ar putea interpreta această agresiune ca pe o justificare pentru a accelera, fără menajamente, cursa către arma nucleară.

Aceasta este o spirală periculoasă. Analisții israelieni numesc acest tip de strategie „tunsul ierbii” – o expresie care maschează, de fapt, ideea unei confruntări permanente și repetitive.

Blocaj economic global

Conflictul deja a influențat prețul petrolului. Dar ce s-ar întâmpla dacă Iranul ar bloca Strâmtoarea Hormuz – coridor prin care trece aproape o cincime din petrolul mondial? Sau dacă rebelii houthi ar intensifica atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie?

Într-o lume deja afectată de inflație și de fragilități structurale, o nouă criză energetică ar putea avea consecințe globale. Învingătorul indirect? Vladimir Putin. Un preț ridicat al petrolului ar aduce miliarde în bugetul de război al Kremlinului.

Regimul iranian se prăbușește – dar ce urmează?

Premierul Netanyahu a declarat explicit că vizează nu doar infrastructura nucleară a Iranului, ci și regimul teocratic în ansamblu. „Deschidem drumul către libertate pentru poporul iranian”, a spus el într-un mesaj adresat direct iranienilor.

O eventuală cădere a regimului de la Teheran ar fi privită de unii ca o victorie geopolitică. Dar istoria recentă ne avertizează: atât în Irak, cât și în Libia, îndepărtarea regimurilor autoritare a fost urmată de haos, violență civilă și vid de putere. Nu există garanția că Iranul ar face excepție. Dimpotrivă, o destabilizare rapidă într-un stat de talia Iranului ar putea avea un efect de domino devastator în regiune.

În cele din urmă, totul depinde de următoarele mișcări ale actorilor principali: cum și cât de dur va reacționa Iranul? Și câtă presiune reală mai poate exercita Washingtonul asupra guvernului de la Ierusalim?

De răspunsurile la aceste întrebări depind nu doar stabilitatea Orientului Mijlociu, ci și echilibrul fragil al ordinii globale.