Războiul cognitiv, noul câmp de luptă al NATO. Soluțiile unui expert pentru combaterea dezinformării
0La summitul său apropiat, marcând 75 de ani de la înființarea sa, NATO va trebui să abordeze problema noului său câmp de luptă: războiul cognitiv. Mai exact, țările membre trebuie să împiedice regimurile autoritare ostile să manipuleze opinia publică prin exploatare tehnologiei în acest sens, scrie într-un editorial pentru Kyiv Independent Ylli Bajraktari, fost director executiv al Comisiei naționale de securitate a SUA privind inteligența artificială.
Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina a dezvăluit amploarea amenințării reprezentate de războiul cognitiv, Kremlinul orchestrând o campanie masivă pe rețelele de socializare menită să răspândească relatări false, să alimenteze sentimentele antioccidentale și antidemocratice și să submineze cea mai mare forță a NATO: unitatea sa.
Ascensiunea inteligenței artificiale (IA) au agravat problema dezinformării, permițând actorilor răi să producă și să disemineze deepfake-uri și alte forme de conținut amplificat de IA la o viteză și la o scară fără precedent.
Deși aceste noi instrumente puternice pot aduce beneficii economice semnificative, totodată pot fi și arme periculoase. Puteri ostile precum Rusia folosesc deja dezinformarea împotriva democrațiilor pentru a influența dezbaterea publică internă, a favoriza polarizarea, a eroda încrederea în instituții și a slăbi capacitatea acestora de a aborda provocările comune. Acest an al superalegerilor, în care jumătate din populația lumii votează, creează o oportunitate unică pentru adversarii NATO să submineze procesele democratice și să alimenteze instabilitatea politică.
Asta presupune depășirea actualei abordări reactive, care se concentrează pe dezmințirea falsurilor. Alianța trebuie să elaboreze o doctrină cuprinzătoare de apărare colectivă care să trateze ecosistemul informațional ca un front-cheie în lupta pentru protejarea societăților democratice.
Cum poate acționa NATO pentru a combate dezinformarea
În acest sens, sunt necesare mai multe schimbări-cheie. În primul rând, NATO trebuie să dezvolte capacitatea de a monitoriza și analiza dezinformarea în timp real. Investiția în instrumente de informații cu sursă deschisă (OSINT) și colaborarea cu companiile de tehnologie sunt esențiale pentru dezvoltarea expertizei tehnice necesare pentru identificarea și contracararea campaniilor de influență răuvoitoare. În special, NATO trebuie să investească în instrumente pentru a verifica autenticitatea și pentru transparența conținutului - cum ar fi modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), algoritmi de clasificare și procesarea limbajului natural pentru analiza sentimentelor - capabile să identifice conținutul generat sau modificat de AI.
În al doilea rând, combaterea dezinformării în mod eficient necesită comunicări strategice rapide, agile și de anvergură. În acest scop, NATO trebuie să-și promoveze în mod proactiv interesele și misiunea, să evidențieze eșecurile regimurilor autoritare și să ofere propria sa narațiune pozitivă.
Dar pentru a face acest lucru în mod eficient, NATO trebuie să ducă lupta și în ecosistemele informaționale ale adversarilor săi. Prin evidențierea activă a activităților maligne ale regimurilor autoritare pe propriile platforme digitale, NATO ar putea submina narațiunile autocraților și ar putea expune tacticile acestora. În același timp, amplificarea vocilor independente în aceste domenii ar putea crea un efect multiplicator puternic, favorizând o mai mare rezistență împotriva propagandei și a dezinformarii.
În al treilea rând, deoarece campaniile de dezinformare transcend granițele naționale, contracararea lor va necesita NATO să stabilească relații de colaborare cu guvernele, companiile private și organizațiile societății civile. Aceste parteneriate ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea de standarde comune, sisteme de avertizare timpurie, răspunsuri coordonate la campanii masive de dezinformare și mecanisme de urmărire și atenuare a activităților maligne în mai multe medii de informare.
În cele din urmă, cea mai bună apărare împotriva dezinformării constă în încurajarea unor populații informate, cu gândire critică. Prin sprijinirea programelor care promovează alfabetizarea mediatică și digitală, precum cele deja în vigoare în Finlanda, NATO ar putea contribui la consolidarea rezistenței societății în fața propagandei și a manipulării alegătorilor.
Pentru a pune în aplicare această strategie, NATO va avea nevoie și de noi structuri organizaționale. Pentru început, alianța ar trebui să înființeze o unitate de dezinformare responsabilă de coordonarea informațiilor, de conducerea eforturilor de contracarare a mesajelor și de crearea de parteneriate strategice. O astfel de unitate ar putea valorifica alianța de informații Five Eyes (Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Canada), precum și activitatea Europol - agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene - pentru a consolida și extinde rețelele de schimb de informații.
Țările membre ar trebui să profite de viitorul summit de la Washington pentru a face din această abordare privind războiul cognitiv o prioritate absolută în măsura în care combaterea dezinformării privește nu doar protejarea integrității dezbaterii publice, ci și protejarea apărarea fundamentelor libertății și securității. Este o oportunitate pe care nu ne putem permite să o ratăm, deoarece în joc este o luptă pe care nu ne putem permite să o pierdem, conchide, într-un editorial pentru Kyiv Independent, Ylli Bajraktari, fost director executiv al Comisiei naționale de securitate a SUA privind inteligența artificială.