Războiul biologic, vechi de 3.000 de ani!

>> Hitiţii au fost pionierii bioterorismului, potrivit cercetărilor de ultimă oră. Istoria războaielor bacteriologice dezvăluie eforturi de introducerea agenţilor patogeni în tabăra

>> Hitiţii au fost pionierii bioterorismului, potrivit cercetărilor de ultimă oră.

Istoria războaielor bacteriologice dezvăluie eforturi de introducerea agenţilor patogeni în tabăra inamică în cele mai diverse moduri. Au fost folosite tot felul de metode, de la pături infectate cu variolă pe care coloniştii le distribuiau pieilor-roşii de pe continentul nord-american la cadavre de ciumaţi aruncate în interiorul zidurilor inamice în Evul Mediu.

Potrivit unui studiu publicat în revista "Journal of Medical Hypoteses", primii vectori de agenţi patogeni au fost utilizaţi de către hitiţi cu intenţia de a îmbolnăvi adversarii. Poporul hitit a trăit pe un teritoriu care astăzi aparţine în cea mai mare parte Turciei.

Hitiţii au folosit oi infestate în scopuri de cucerire împotriva unui popor inamic în urmă cu trei mii de ani. Potrivit studiului efectuat de microbiologul italian Siro Trevisanato, bacteria considerată drept prima armă de distrugere în masă din istorie a fost Francisella Tularensis, responsabilă de tularemie, boală infecţioasă şi contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie şi transmisibilă animalelor domestice şi oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. Maladia există şi astăzi şi, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la moarte.

Studiind documente antice, cercetătorii au dovedit că tularemia a apărut pentru prima oară într-un oraş fenician - situat la graniţa dintre Libanul şi Siria de astăzi - din Orientul Mijlociu în secolul XIV î.Hr. Hitiţii au prădat acest oraş în anul 1325, aducând cu ei animale infectate, care este posibil să fi răspândit maladia - supranumită "plaga hitită" - pe întreg teritoriul lor, explică cercetătorul.

Trevisanato subliniază că există mai multe documente care atestă epidemia. În momentul de maximă virulenţă a tularemiei, hitiţii au intrat în atenţia unei populaţii vecine din oraşul Arzawa (Anatolia occidentală), care a profitat de slăbiciunea lor pentru a le invada teritoriul.

Ameninţarea biologică ia locul celei nucleare

Utilizarea agenţilor biologici ca arme este atât de veche şi totuşi încă actuală. Manipulările genetice oferă posibilitatea creării unor noi generaţii de arme biologice cu potenţial înspăimântător. Există autori care afirmă că a început o nouă eră în care ameninţarea biologică ia locul celei nucleare.