Puzzle-ul pandemiei COVID-19 în Africa: oamenii de ştiinţă nu-şi pot explica absenţa unui vârf epidemic pe continent

Oamenii de ştiinţă care studiază răspândirea pandemiei COVID-19  în lume au fost surprinşi să constate faptul că continentul african nu a fost afectat la fel de mult pe cât preconizau, în timp ce alte continente au fost puternic lovite atât în privinţa numărului de victime, cât şi a numărului de cazuri de contaminare.

SUA, Brazilia,  India şi Rusia au înregistrat numai ele peste 15 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus SARS-CoV-2 din cele peste 26 de milioane raportate în întreaga lume. Oamenii de ştiinţă care s-au aşteptat ca Africa să fie cel mai puternic lovită de  epidemie au fost surprinşi să constate că asta nu s-a întâmplat. În pofida numărului mare de cazuri din  Africa de Sud, aproape 637.000 - cel mai mare de pe continent - mai puţin de 15.000 de oameni au murit de COVID-19, relatează New York Post. Cifrele i-au uimit pe oamenii de ştiinţă care studiază modul de transmitere a virusului şi cum poate fi combătură o epidemie.

Ipoteza lor că sărăcia este un factor de răspândire a virusului nu s-a susţinut în ceea ce priveşte întreg continentul african. Totuşi în ţări în curs de dezvoltare precum India şi Brazilia epidemia n-a putut fi limitată odată ce a ajuns în carierele sărace aglomerate.

Experţii s-au aşteptat ca Africa să aibă aceeaşi soartă, ceea ce nu s-a întâmplat Dimpotrivă, Africa stă mai bine care oricare continent atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese, iar asta în ciuda faptului că cel mai probabil cifrele sunt subestimate.

Virsusologul african de renume Shabir Madhi a exprimat ce au gândit probabil şi alţii în privinţa epidemiei din Africa: „Am crezut că ne vom îndrepta către dezastru, că va fi o prăbuşire totală”.

Salim Abdool Karim, coordonatorul echipei de răspuns la pandemia COVID-19, a explicat pentru BBC: „cele mai multe ţări africane nu au un vârf. Nu înţeleg de ce. Sunt complet nedumerit”.

O explicaţie ar putea fi faptul că populaţia Africii e mai tânără decât în ţările cele mai puternic lovite de pandemie.

Însă o altă teorie ar putea suna familiar celor care au urmări îndeaproape evoluţia epidemiei în lumii. Unii cercetători au arătat că alte coronavirusuri, şi anume cele care provoacă răcelile comune, ar putea suscita un răspuns imun ce poate fi protector faţă de infecţia cu coronavirus. Oamenii de ştiinţă sud-africani au vrut să cerceteze ideea analizând probe de sânge conservate în urma unui studiu clinic al unui vaccin antigripal., efectuat acum cinci ani. Planul lor era să găsească elemente care să explice faptul că Africa are o evoluţie mai bună decât alte continente. Însă n-au mai putut afla, întrucât probele au fost compromise din cauza unor probleme tehnice.

Însă ideea că acele cartiere aglomerate care, în mod normal, ar fi permis răspândirea rapidă a virusului, de fapt, ar putea să fi protejat de infecţie nu a fost abandonată.

„Este o ipoteză. Un anumit grad de imunitate preexistentă responsabilă de o protecţie încrucişată ar putea explica de ce epidemia nu a urmat cursul din alte părţi ale lumii”, a explicat virusologul Mahdi. „Protecţia ar putea fi mult mai puternică în zone dens populate, în mediile africane, fapt care ar putea explica de ce majoritatea populaţiei trece prin infecţii uşoare sau asimptomatice. Nu-mi pot imagina ce altceva ar putea explica un număr atât de mare de cazuri asimptomatice, pentru că cifrele sunt absolut incredibile”.