Phenianul îşi dezvoltă programul nuclear cu bani puţini

Coreea de Nord a dezvoltat un program de arme nucleare în pofida sărăciei şi a sancţiunilor internaţionale cu care se confruntă, mizând pe propria tehnologie şi forţa de muncă practic gratuită, notează Reuters, citând o serie de experţi în domeniu.

Potrivit Reuters, din analizele guvernului sud-coreean reiese că Phenianul ar avea cheltuieli în domeniul nuclear situate între 1,1 miliarde şi 3,2 miliarde de dolari. Cu toate acestea, experţii afirmă că un calcul precis este imposibil de făcut, având în vedere secretul de care este înconjurat programul.

Totuşi, armele testate până în prezent de Phenian sunt mai mici comparativ cu altele şi bazate în cea mai mare parte pe o tehnologie mai puţin sofisticată.

Un anunţ primit cu rezerve

Anunţul de săptămâna trecută al Coreei de Nord privind testarea unei bombe cu hidrogen a fost primit cu rezerve, cu toate că unii experţi nu exclud posibilitatea ca nord-coreenii să fi reuşit să creeze o astfel de armă.

Un fost responsabil sud-coreean implicat în relaţiile diplomatice cu Phenianul pe teme ce ţin de probleme nucleare declarase anterior pentru Reuters că este posibil ca programul Coreei de Nord să renunţe la unele elemente de securitate, în scopul reducerii costurilor.

De altfel, în anul 2011, Coreea de Nord s-a aflat la coada clasamentului referitor la costurile pentru înarmare nucleară, realizat de Global Zero, grup care militează pentru denuclearizare mondială.

Astfel, în 2011, costurile totale au fost estimate  la 700 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel al cheltuielilor dintre toate statele dotate cu arma nucleară, sub cele 2,2 miliarde de dolari ale Pakistanului.  Analiza se referă însă  la o perioadă anterioară celor mai recente două teste nucleare nord-coreene.

Spre comparaţie, potrivit raportului, Statele Unite au cheltuit 61,3 miliarde de dolari pentru arme nucleare în 2011.

Cheltuieli reduse

Construirea Centrului de cercetare ştiinţifică nucleară de la Yongbyon a costat, potrivit unei estimări din 2012, 600-700 de milioane de dolari, a declarat pentru Reuters un oficial din Ministerul Apărării de la Seul. Micul reactor de la Yongbyon, a cărui construire a început în 1979, se bazează pe tehnologie sovietică şi generează doar 5 megawaţi putere.

„De fapt, ei nu cheltuiesc atât de mult“, a afirmat Kim Min-gyu, un fost diplomat nord-coreean, care a lucrat la ambasada Phenianului la Moscova, până când a dezertat, în 2009.  „Forţa lor de muncă lucrează gratis şi, cu excepţia câtorva piese-cheie importate, fabrică singuri restul“, a adăugat acesta.

Totuşi, achitarea respectivelor componente nu este uşoară pentru o ţară a cărei economie oficială a produs doar 28,4 miliarde de dolari în 2014, conform calculelor băncii centrale sud-coreene.

Phenianul a recurs însă în trecut la mai multe modalităţi de a face rost de bani, inclusiv la vânzarea de componente de rachete către Orientul Mijlociu şi, mai recent, la exportul de forţă de muncă în străinătate, în condiţii pe care organizaţii pentru drepturile omului le consideră asemănătoare muncii forţate.

De asemenea, Coreea de Nord deţine o economie de piaţă informală înfloritoare, generată de comerţul privat care s-a dezvoltat de la foametea devastatoare din anii ’90, punând la dispoziţia statului o sursă relativ nouă de valută.

Potrivit unor experţi, această economie gri a eclipsat-o pe cea oficială şi generează atât de mulţi bani încât, după testele nucleare anterioare, comercianţii bogaţi cunoscuţi ca „donju“ sau „stăpânii banilor“ au fost taxaţi brusc şi arbitrar de stat tocmai pentru a putea fi suportate costurile programului nuclear.

De asemenea, o sursă nord-coreeană a explicat pentru site-ul sud-coreean Daily NK, administrat de dezertori care păstrează contacte dincolo de graniţă, că „după primele trei teste nucleare, donju proeminenţi au fost epuraţi, iar averile le-au fost confiscate de stat“.

Totodată, deşi este supusă unor sancţiuni severe, Coreea de Nord încă vinde arme mici unor cumpărători care apelează la Phenian în lipsa unor furnizori alternativi viabili, indică un raport recent al Royal United Services Institute din Londra.