Pedeapsa capitală, în faţa unui posibil moratoriu mondial

Comitetul ONU pentru probleme sociale, umanitare şi culturale ar putea vota proiectul de rezoluţie în această lună, decizia finală fiind aşteptată în decembrie Organizaţiile

Comitetul ONU pentru probleme sociale, umanitare şi culturale ar putea vota proiectul de rezoluţie în această lună, decizia finală fiind aşteptată în decembrie

Organizaţiile internaţionale vor marca miercuri, la New York, Ziua Mondială împotriva pedepsei cu moartea, instituită în 2003.

Aceeaşi dată a fost adoptată recent de către Consiliul Europei drept Zi Europeană împotriva Pedepsei Capitale. Evenimentul intervine pe fondul scandalului privind injecţia letală în SUA şi al discuţiilor la ONU privind adoptarea unui moratoriu mondial.

Comitetul ONU pentru probleme sociale umanitare şi culturale ar putea vota, în această lună, o propunere europeană privind instituirea unui moratoriu mondial împotriva pedepsei cu moartea.

Propunerea, avansată recent de premierul italian Romano Prodi, şi susţinută de UE cu mandatul Parlamentului European, va avea probabil parte de opoziţie din partea unor ţări puternice precum SUA sau China. Totuşi, după cum declara recent ministrul de externe italian Massimo D'Alema pentru AP, o schimbare a opiniei publice internaţionale se face simţită, iar acest lucru ar putea duce la succesul iniţiativei.

În plus, demersul vine pe fondul recentei suspendări a execuţiilor în SUA, în aşteptarea deciziei privind constituţionalitatea injecţiei letale. Tabăra antimoratoriu ar putea fi constituită în principal din SUA, China, Iran, Irak şi Pakistan, ţări responsabile pentru cele mai multe execuţii.

Italia, la a treia încercare

Italia a mai făcut lobby la ONU pentru abolirea pedepsei cu moartea în 1994 şi 1999, dar fără succes, mai ales din cauza opoziţiei SUA, ţară care execută peste 40 de condamnaţi anual.

Italia a abolit pedeapsa încă din 1947 pentru toate infracţiunile civile şi militare în timp de pace. Începând din 1999, capitala Italiei, Roma, a devenit un simbol al luptei împotriva pedepsei cu moartea, Colosseumul din Roma fiind iluminat de fiecare dată când o sentinţă la moarte este comutată sau când o ţară aboleşte pedeapsa. "Colosseumul a fost la origine un loc al persecuţiei şi al violenţelor greu de descris.

Acum este un simbol al păcii şi reconcilierii", a declarat primarul capitalei italiene, Walter Veltroni, citat de BBC. În discursul ţinut la ONU, Prodi a afirmat că abolirea pedepsei cu moartea ar însemna "mai multă dreptate şi renunţarea la cultul răzbunării". "Ar demonstra că omenirea nu este capabilă de progres numai în plan ştiinţific, ci şi în planul eticii", a spus el.

95 de ţări sprijină demersul

Reprezentanţi ai 101 ţări membre ONU au format, la sfârşitul lui septembrie, un grup de lucru care va realiza proiectul de rezoluţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de externe italian, Pasquale Ferrara, 95 de ţări şi-au declarat sprijinul pentru moratoriu. Pentru a trece, rezoluţia are nevoie însă de 97 de voturi, din totalul de 192 de membri ai Adunării.

"Obiectivul nostru este de a supune proiectul de rezoluţie la vot la cea de-a 62-a Adunare Generală a ONU, din decembrie", a declarat Massimo D'Alema. Întâlnirea grupului de lucru s-a desfăşurat la New York, în contextul şedinţei Adunării Generale a ONU de la sfârşitul lunii trecute, fiind organizată de Italia şi Portugalia, ca deţinătoare a preşedinţiei rotative a UE.

Printre vorbitori s-a numărat şi preşedintele Timorului de Est, laureat al Premiului Nobel. China, ţara care execută cei mai mulţi condamnaţi anual, a trimis un reprezentant. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, s-a declarat susţinător al moratoriului, potrivit unui diplomat italian.

Fraţii Kaczinski, împotriva trendului european

Polonia condusă de Fraţii Kaczinski, cel puţin până la alegerile din 21 octombrie, este singura ţară care sparge trendul european împotriva pedepsei capitale. Polonia s-a opus, recent, iniţiativei preşedinţiei portugheze a UE de a institui o Zi Europeană împotriva Pedepsei cu Moartea.

În iulie anul trecut, preşedintele polonez Lech Kaczinski a cerut, fără câştig de cauză, o dezbatere privind reintroducerea pedepsei capitale în UE. Kaczinski argumentează că abolirea pedepsei "oferă un avantaj inimaginabil infractorilor asupra victimelor". Polonia a renunţat la pedeapsa capitală, înainte de aderarea la UE.
Carta Drepturilor Fundamentale a UE interzice pedeapsa capitală, iar prevederea va deveni obligatorie după adoptarea Tratatului European.

Letonia este singura membră a UE care permite pedeapsa "în circumstanţe excepţionale". În România, pedeapsa capitală a fost abolită în decembrie 1989 şi este interzisă prin constituţie, din 1991. Cele mai multe state ale Europei (47 din 50) au renunţat la pedeapsa capitală.

Condiţia este obligatorie pentru intrarea în Consiliul Europei. Belarus şi Kazahstan sunt singurele care organizează execuţii, acesta fiind unul din motivele pentru care li s-a refuzat accesul în Consiliul Europei. Rusia menţine pedeapsa capitală în lege, dar respectă un moratoriu în practică, ultima execuţie fiind în 1999.

Pe 26 septembrie 2007, Consiliul Europei a votat pentru instituirea Zilei Europene împotriva Pedepsei cu Moartea - 10 octombrie, ambasadorul polonez fiind singurul care s-a abţinut. Decizia a urmat iniţiativei UE, boicotată de Polonia.

Legalitatea injecţiei letale, sub semnul întrebării

În SUA, execuţiile au fost suspendate la începutul lunii în curs, în aşteptarea deciziei Curţii Constituţionale

Un moratoriu neoficial s-a instalat în SUA, în aşteptarea unei decizii a Curţii Supreme în privinţa constituţionalităţii injecţiei letale. În prezent, 3.500 de deţinuţi sunt condamnaţi la moarte în întreaga ţară, însă peste 10 execuţii au fost deja suspendate.

Pe 2 octombrie, Curtea de Apel din Texas, statul cu cele mai multe execuţii, a acordat scutire temporară de pedeapsă condamnatului Heliberto Chi, cerând o nouă argumentare a execuţiei, în 30 de zile.

Pe 28 septembrie, Curtea Supremă a SUA a decis suspendarea sentinţei, în Texas, a lui Carlton Turner jr, cu numai câteva ore înaintea execuţiei prin injecţie letală. Execuţia lui Thomas Arthur din Alabama a fost şi ea suspendată în aceeaşi zi.

În total au fost suspendate peste 10 execuţii, acest lucru fiind interpretat de experţi drept un semnal pentru toate statele că trebuie să aştepte o decizie în privinţa constituţionalităţii injecţiei letale.

Verdictul instanţei poate veni abia în iulie 2008. Impasul a pornit de la cazurile a doi deţinuţi din Kentucky, Ralph Baze şi Thomas Clyde Bowling jr, amândoi condamnaţi la moarte pentru crimă. Ei au înaintat plângeri la Curtea Supremă, motivând că substanţele chimice folosite reprezintă "o pedeapsă crudă", echivalând cu violarea Constituţiei SUA.

Cei doi şi mulţi activişti împotriva pedepsei capitale susţin că, dacă substanţele nu sunt administrate corect, deţinutul suferă dureri îngrozitoare fără a putea să arate acest lucru.

Andrea Keilen, avocatul a circa 150 de condamnaţi la moarte în Texas, spune că nu există posibilitatea de a afla competenţa celor care execută pedepsele, deoarece totul este ţinut secret.

Amnesty International a îndemnat medicii şi asistentele să nu participe la execuţii prin injecţie letală deoarece acest lucru încalcă etica medicală. Pe 25 septembrie, Curtea Supremă a anunţat că decizia în cele două cazuri va fi luată în sesiunea curentă, care s-a deschis pe 1 octombrie, dar se poate lăsa aşteptată până în iunie 2008.

Imediat după anunţarea deciziei, în Texas a fost executat deţinutul Michael Richard, al 406-lea condamnat la moarte după reluarea execuţiilor în SUA, în 1976. Avocaţii lui nu au reuşit să depună apelul în timp util pentru a beneficia de hotărârea Curţii.

Injecţia letală - aplicată din 1982

Injecţia letală a fost aplicată pentru prima dată în Texas în 1982. Metoda este folosită de guvernul federal şi de 37 din cele 38 de state ale SUA care aplică pedeapsa capitală. Excepţia este Nebraska, stat care utilizează scaunul electric. Substanţele folosite sunt: tiopental - un anestezic, pavulon - un paralizant muscular - şi clorura de potasiu - care opreşte inima. Metoda mai este practicată în China, Guatemala şi Filipine.

Topul ţărilor cu cele mai multe execuţii în 2006

1. China - 1.010
2. Iran - 177
3. Pakistan - 82
4. Irak, Sudan - 65
5. SUA - 53

Metode, după anul 2000

Decapitare (Arabia Saudită)

Electrocutare (SUA)

Spânzurare (Egipt, Iran, Japonia, Iordania, Pakistan, Singapore ş.a.)

Injecţie letală (China, Egipt, Guatemala, Thailanda, SUA)

Împuşcare (Belarus, China, Somalia, Taiwan, Uzbekistan, Vietnam ş.a.)

Omorârea cu pietre (Afganistan, Iran)

64 de ţări practică pedeapsa cu moartea

Potrivit Amnesty International (AI), 133 de ţări au renunţat la pedeapsa capitală. Dintre acestea, 90 au abolit-o complet, 11 au abolit-o pentru infracţiunile obişnuite, păstrând-o pentru cazuri excepţionale, iar 32 au păstrat-o în legislaţie, dar au renunţat la ea în practică.

Un număr de 64 de ţări organizează execuţii. Tribunalul ONU pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii nu o utilizează. Singapore este statul cu cel mai mare procent de execuţii pe cap de locuitor.

Cu numai patru milioane de oameni, oraşul-stat a spânzurat peste 400 de deţinuţi în ultimii 13 ani, arată statisticile. Rata este de trei ori mai mare decât cea a Arabiei Saudite, următoarea în top. Anul trecut au fost executaţi cel puţin 1.591 de deţinuţi în 25 de ţări ale lumii, 91% din ei fiind în şase ţări: China, Iran, Pakistan, Irak, Sudan şi SUA.

SUA şi Iran - primul loc la executarea minorilor

În 2007, doi minori au fost executaţi în Iran, unul în Arabia Saudită, unul în Yemen şi unul în Afganistan, arată statisticile. Din 1990, 58 de condamnaţi minori la data comiterii infracţiunii şi chiar la data execuţiei au fost ucişi în 10 ţări: SUA, Iran, Afganistan, China, Congo, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită, Sudan şi Yemen.

SUA şi Iranul au executat în intervalul amintit mai mai mulţi minori decât celelalte opt ţări luate la un loc. Ulterior, China, Pakistan, SUA şi Yemen au ridicat vârsta executării la minimum 18 ani. Ultima execuţie a unui minor în SUA a fost în 2003.

Japonia, metode demne de Evul Mediu

Japonia este asociată cu modernitatea, însă continuă să aibă serioase probleme de drepturile omului în propria ogradă şi execuţii cu accente medievale. Din 2006, şapte oameni au fost spânzuraţi în Japonia. Potrivit lui Dick Oosting, director la AI, Japonia "practică o politică de păstrare a secretului, potrivit căreia, uneori, nici măcar deţinutul nu este anunţat când va fi executat".

China diminuează "baia de sânge"

Potrivit AI, China a aplicat pedeapsa capitală de peste 1.000 de ori anul trecut, aici având loc 2/3 din totalul de 1.600 de execuţii din 2006. Cifra rezultă din numărarea cazurilor cunoscute, dar organizaţia avertizează că numărul real ar putea fi mult mai mare, până la 8.000.

Curtea Supremă a Chinei a ordonat recent judecătorilor să diminueze "baia de sânge". Instanţa supremă a cerut ca pedeapsa capitală să fie administrată numai "într-un număr extrem de mic de cazuri şi pentru motive serioase". China a început să concedieze o parte dintre călăi.