Papa şi Toyota

Tiger Woods, Papa Benedict şi Akio Toyoda au reacţionat în acelaşi fel: şi-au ascuns problemele în loc să le demonteze. Acum 20 de ani, şansele ca şeful unei instituţii majore să fie ţinta unui scandal care să-i ruineze reputaţia erau de 20%. Astăzi, procentul sare de 80%.

Victor Stango şi Christopher Knittel de la Universitatea California au calculat că scandalurile sexuale care l-au implicat pe Tiger Woods au produs pierderi de 12 miliarde în vânzările principalilor săi sponsori Nike, Gatorade şi Gillette.

Pe Toyota o va costa cinci miliarde pentru a-şi reconstrui reputaţia şi a corecta erorile din designul maşinilor sale. Între timp, doar în Statele Unite, Biserica Catolică a plătit, pe lângă cheltuielile de judecată, în jur de trei miliarde de dolari drept compensaţii victimelor abuzurilor sexuale.

Penitenţa publică

După multe luni, Tiger Woods a prezentat scuze publice: „M-am comportat rău", a recunoscut el cu părere de rău. În mod similar, Akio Toyoda, preşedintele Toyota, a refuzat să apară în faţa Congresului SUA până când a realizat că tăcerea sa va înrăutăţi şi mai mult lucrurile. În cele din urmă, avea să spună: „Vă promit că Toyota va depune eforturi ample pentru a recupera încrederea clienţilor săi".

Papa Benedict al XVI-lea a arătat o reticenţă similară în discutarea scandalurilor sexuale care i-au implicat pe preoţii Bisericii Catolice şi care au apărut în mai multe ţări de pe mapamond. În cele din urmă a prezentat scuze publice victimelor din SUA şi Irlanda, dar Biserica Catolică a încercat să minimalizeze efectele, acuzând zvonurile a căror ţintă este „discreditarea comunităţii celor credincioşi".

O problemă de PR

Mai mult, înalţi prelaţi din ierarhia Bisericii catolice au denunţat ceea ce ei numesc a fi „o campanie de defăimare şi minciuni care are drept scop ruinarea Papei".

Într-un discurs în Catedrala Sfintul Petru din Roma, Raniero Cantalamessa, un apropiat al Papei, a comparat acuzaţiile de pretinsă pedofilie cu anti-semitismul. Oare este aceasta cea mai bună strategie pentru a răspunde crizei care a cuprins Vaticanul? Cu siguranţă nu. Nu există nicio îndoială că ultimul scandal a consolidat şi mai mult anti-clericalismul latent existent în anumite cercuri.

În plus, multe dintre atacurile împotriva Bisericii Catolice sunt exagerate, dacă nu chiar minciuni sfruntate. Dar asta nu înseamnă că nu există o problemă reală, care necesită un răspuns mai abil decât cel pe care l-am vazut până acum.

Problema este că toate aceste atacuri eficiente pot sfârşi prin a chestiona legitimitatea unor instituţii tradiţionale precum celibatul, rolul femeilor şi infailibilitatea Papei.

Transparenţa, o soluţie

Biserica Catolică este o organizaţie netransparentă şi ierarhică care trebuie să-şi găsească locul într-o lume în care transparenţa, pluralitatea şi democraţia au devenit aşteptări naturale.

Tiger Woods tocmai şi-a făcut o reîntoarcere spectaculoasă în lumea golfului, în timp ce Toyota şi-a mărit în martie cota de vânzări cu 40%. Doar Vaticanul continuă să se afunde într-un scandal care pare să îi fi scăpat de sub control.

Moisés Naím

Redactor-şef al revistei americane „Foreign Policy", pe care a relansat-o în 2003 pentru a deveni una dintre cele mai citite şi premiate reviste de politică internaţională.

Fost ministru al Industriilor şi Comerţului în Venezuela şi director executiv al Băncii Mondiale.

Ultima sa carte, din 2006, este „Ilicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy", tradusă deja în 18 limbi.