Pădurea Amazoniană şi-a pierdut capacitatea de a absorbi dioxid de carbon pe 20% din suprafaţa sa

Potrivit concluziilor unui studiu publicat de cercetătorii brazilieni, Pădurea Amazoniană şi-a pierdut capacitatea de a absorbi emisiile de carbon pe 20% din suprafaţa sa, devenind la rândul său sursă de dioxid de carbon, relatează BBC.

La fiecare două săptămâni în ultimii zece ani o echipă de oameni de ştiinţă coordonată de Luciana Gatti, cercetător la Institutul brazilian de cercetare spaţială, a măsurat nivelul gazelor de seră emise deasupra Bazinului Amazonian.

Cercetătorii au descoperit că cea mai mare parte a Pădurii Amazoniene şi-a păstrat capacitatea de absorbţie a unui volum mare de dioxid de carbon – mai ales în anii ploioşi, însă o porţiune a pădurii în special afectată de despăduriri masive, pare să-şi fi pierdut această capacitate.

Studiul emite ipoteza că această porţiune din sud-estul pădurii, reprezentând 20% din suprafaţa totală, s-a transformat într-o sursă de carbon.

„Am observat că această zonă din sud-este este o sursă foarte importantă de carbon –indiferent că este un sezon ploios sau unul secetos. Chiar şi în cursul unui an ploios, cum a fost între 2017 şi 2018, nu s-a văzut nicio diferenţă”.

Carlos Nobre, co-autorul studiului, este de părere că ar putea fi „începutul unui punct critic major”, în care să emită mai mult dioxid de carbon decât poate absorbi, iar în următorii 30 de ani peste jumătate din pădurea amazoniană să se transforme în savană.

Dacă în anii 80 şi 90 pădurea amazoniană putea extrage două miliarde de tone de dioxid de carbon pe an, acum această capacitate a scăzut la aproximativ 1, 1.2 miliarde de tone – asta fără a pune la socoteală volumul de dioxid de carbon eliberat în atmosferă de incendii de vegetaţie şi despăduriri.

Anul trecut, între iulie şi septembrie, s-au distrus lunar peste 1.000 de kilometri pătraţi de pădure.

„Potrivit calculelor noastre, dacă depăşim 20-25%, iar încălzirea globală îşi continuă ritmul, atunci punctul critic ar putea fi atins”, a spus Nobre, unul dintre primii oameni de ştiinţă care au lansat această teorie.

„În acest moment ne aflăm la aproximativ 17%”, a spus el.