Pace în Nagorno-Karabah. Premierul Armeniei anunţă că a semnat un acord „dureros” de încetare a luptelor, mijlocit de Putin

Armenia, Azerbaidjan şi Rusia au anunţat că au semnat un acord de încheiere a conflictului militar din Nagorno-Karabah care a intrat în vigoare de marţi, ora locală 01:00.

Mai multe armistiţii au fost semnate de la începutul luptelor, în septembrie, dar acestea au fost încălcate pe rând, adesea imediat după ce au intrat în vigoare. Lucrurile par, însă, să fie radical diferite de această dată, Armenia semnând practic un tratat de pace care are şanse bune să pună capăt conflictului.

Acordul vine după ce cursul războiului s-a întors tot mai pronunţat împotriva eforturilor militare ale Armeniei. Duminică, forţele azere au capturat Şuşa, al doilea oraş ca mărime din Nagorno-Karabah şi un punct strategic crucial pentru soarta războiului. 

Luni, vestea doborârii unui elicopter rus dintr-o greşeală a forţelor azere părea să anunţe o nouă escaladare a conflictului. Azerbaidjanul şi-a cerut, însă, imediat scuze, iar Rusia a arătat o atitudine împăciuitoare, probabil pe fondul stabilirii ultimelor detalii ale acordului de pace. 

Ce prevede acordul de pace

Conform prevederilor convenite de către cele trei state, Azerbaidjan vă rămâne în posesia teritoriului din Nagorno-Karabah cucerit în timpul conflictului. Suplimentar, Armenia a acceptat să-şi retragă forţele din alte teritorii adiacente în următoarele săptămâni, conform BBC.

Într-o postare pe reţele de socializare, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a spus că acordul este „incredibil de dureros atât pentru mine, cât şi pentru poporul nostru”. Acesta a explicat că a luat decizia în urma unor „analize temeinice ale situaţiei de pe front şi a discuţiilor cu mai mulţi experţi din domeniu”.

„Nu este o victorie, dar nu există înfrângere până când nu te consideri înfrânt”, a mai spus prim-ministrul armean.  

Informaţia a fost confirmată ulterior şi de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi de preşedintele azer, Ilham Aliyev, aceştia având o conferinţă comună online. Putin a anunţat că 1.960 de soldaţi ruşi vor face parte din eforturile de păstrare a păcii în regiune. Liderul de la Kremlin a explicat şi că acordul prevede schimbul de prizonieri de război.

Preşedintele azer nu a făcut niciun efort să ascundă natura acordului de pace semnat în cursul serii. „Înţelegerea este una de o importanţă istorică şi este sinonimă cu capitularea Armeniei”, a spus acesta.

Liderul armenilor din Nagorno-Karabah, Arayik Hartyunyan, a spus că îşi dă acordul pentru „încheierea războiului cât mai repede cu putinţă”. 

La Erevan, anunţul încheierii acordului de pace a dus la proteste, conform presei locale.

Conflictul din Nagorno-Karabah, explicat pe scurt 

Acordul de pace vine după şase săptămâni de lupte între Azerbaidjan şi Armenia. În dimineaţa zilei de 27 septembrie, Armenia a anunţat declararea legii marţiale şi mobilizarea întregii armate. Guvernul de la Erevan a susţinut că Azerbaidjanul a demarat o operaţiune militară în enclava Nagorno-Karabah, guvernul de la Baku spunând că atacul a venit ca răspuns la bombardamentele începute de Armenia. În cadrul luptelor, Azerbaidjan s-a bucurat de sprijinul complet al Turciei.

Rusia are o bază militară în Armenia, iar cele două ţări sunt membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, alianţa militară condusă de Moscova a mai multor state din fosta Uniune Sovietică. Tratatul prevede obligaţia Rusiei de acordare de sprijin militar în cazul în care Armenia este atacată, dar nu include şi Nagorno-Karabah ori alte regiuni azere din jurul enclavei controlate de forţele Armeniei. 

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută la nivel internaţional ca parte a teritoriului Azerbaidjanului, dar majoritatea populaţiei este de origine armeană. În 1991, regiunea - cu o populaţie de aproximativ 150.000 de persoane - şi-a declarat independenţa şi s-a auto-guvernat, cu ajutorul Armeniei, drept Republica Arţah. Războiul declanşat între Armenia şi Azerbaidjan ca urmare a declarării independenţei s-a terminat cu un armistiţiu în 1994, Armenia căpătând controlul complet al regiunii Nagorno-Karabah şi a altor enclave adiacente. 

Regiunea Nagorno-Karabah a fost o sursă de dispute între azeri şi armeni încă dinainte de formarea Uniunii Sovietice. Tensiunile au fost ţinute sub control atât timp cât Armenia şi Azerbaidjan au făcut parte din URSS, dar după prăbuşirea comunismului şi sfârşitul Războiului Rece, conflictul a ieşit din nou la suprafaţă. 

Este neclar câte victime a făcut reînceperea ostilităţilor în septembrie. Autorităţile din Nagorno-Karabah au declarat că aproape 1.200 de soldaţi din forţele de apărare au murit în cadrul luptelor, precum şi mai mulţi civili. Azerbaidjanul nu a făcut publice pierderile suferite de forţele armate, dar a declarat că peste 80 de civili au murit în urma luptelor şi mult mai mulţi au fost răniţi. Vladimir Putin a declarat, luna trecută, că aproape 5.000 de oameni, civili şi militari, şi-au pierdut vieţile în urma ostilităţilor.