Mizele războiului din Yemen. Până şi Vladimir Putin e interesat

Ofensivă saudită pentru a contracara influenţa iraniană în Yemen riscă să se transforme într-un război generalizat care poate ameninţa furnizarea globală cu petrol.

O coaliţie  coordonată de Arabia Saudită a efectuat zeci de raiduri aeriene împotriva insurgenţilor din Yemen şi pregăteşte o invazie terestră pentru apărarea preşedintelui Abdrabbuh Mansour Hadi, în timp ce Iranul a cerut oprirea bombardamentelor, soldate cu cel puţin 20 de morţi. La operaţiune participă zece ţări,  petromonarhiile din Golf, dar şi de Iordania şi Egipt, Marocul, Sudanul şi Pakistanul. O vastă coaliţie cu o dominantă sunnită, împotriva rebelilor şiiţi houthi.

Arabia Saudită a declanşat joi Operaţiunea „Furtuna Determinării“, în scopul „apărării Administraţiei legitime“ a preşedintelui Abdrabbuh Mansour Hadi.

Avioane de vânătoare saudite au bombardat poziţii rebele din capitala Yemenului, Sanna. La operaţiuni vor participa şi avioane din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuwait, Qatar, Iordania, Maroc şi Sudan. 

Şapte clădiri rezidenţiale situate în apropierea bazei aeriene Al-Dulaimi au fost distruse în raidurile aeriene, soldate cu cel puţin 20 de morţi.

Potrivit postului tv Al-Arabiya, raidurile aeriene vor fi urmate de o invazie terestră în Yemen, la care şi-au anunţat disponibilitatea de a participa şi Egiptul, Iordania, Sudanul şi Pakistanul.

Arabia Saudită şi Egiptul au trimis, vineri, nave militare în Strâmtoarea Bab al-Mandab, situată în largul Yemenului, pentru securizarea căii de navigaţie în a doua zi a campaniei de raiduri aeriene împotriva rebelilor yemeniţi, informează Associated Press.

Pe fondul avansării insurgenţilor şiiţi huthi spre sudul Yemenului, preşedintele ţării a părăsit zona şi se află într-un loc secret.

Însă Iranul, acuzat de Arabia Saudită că susţine insurgenţii şiiţi din Yemen, a cerut oprirea imediată a raidurilor aeriene, promiţând că va contribui la stabilizarea situaţiei. 

„Raidurile aeriene coordonate de Arabia Saudită trebuie să înceteze imediat; este vorba de încălcarea suveranităţii Yemenului“, a declarat ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif. „Vom depune toate eforturile pentru aducerea sub control a crizei din Yemen“, a spus Zarif.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său Iranian Hassan Rohani au cerut încetarea imediată a ostilităţilor în Yemen.

Miliţiile şiite huthi, susţinute de Iran, au avansat în ultimele zile spre sudul Yemenului, o ţară aflată în anarhie după ce insurgenţii au ocupat în septembrie 2014 capitala, Sanaa. Serviciile de securitate yemenite sunt staţionate în sudul ţării, unde se află preşedintele Abd-Rabbu Mansour Hadi, susţinut de Statele Unite. În plus, în Yemen sunt active celule ale organizaţiei Al-Qaida în Peninsula Arabia şi ale grupului Stat Islamic, două reţele teroriste sunnite.

Război prin interpuşi

Alunecarea Yemenului spre război civil a făcut ca această ţară să devină linia întâi în conflictul dintre Arabia Saudita, în mare parte sunită şi Iranul şiit, pe care Riadul îl acuză că alimentează conflictele din regiune şi din Yemen prin sprijinul pentru miliţiile şiite huthi.

Criza riscă acum să devină un război prin interpuşi, în condiţiile în care Iranul ajută miliţiile huthi iar Arabia Saudită şi celelalte monarhii musulmane sunite din regiune îl sprijină pe preşedintele Yemenului, Abd-Rabbu Mansour Hadi.

Arabia Saudită, o ţară preponderent sunnită, acuză Iranul şiit, principalul adversar regional, că alimentează conflictul interconfesional din Yemen prin susţinerea insurgenţilor şiiţi huthi. Arabia Saudită este unul dintre aliaţii strategici ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu şi nu doreşte ca Iranul să câştige influenţă la graniţa sa sudică.

Preţurile petrolului au crescut brusc

Preţurile petrolului au crescut brusc, pe fondul îngrijorărilor cauzate de faptul că luptele din Peninsula Arabă ar putea perturba livrările, scrie „The New York Times“. Preţurile sortimentului Brent a urcat cu aproape 6% după începerea operaţiunilor.

Chiar dacă Yemenul produce la fel de puţin petrol ca Danemarca, totuşi, e una dintre cele mai importante verigi în lanţul comerţului cu ţiţei. Yemen-ul împarte graniţa cu Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume. Mai important, e plasat pe una dintre cele mai importante rute de transport naval.

În sudul ţării, prin strâmtoarea Bab El-Mandeb trece petrolul extras din Golful Persic şi trimis către Occident. Această strâmtoare face legătura cu Marea Roşie, de unde, prin Canalul Suez, navele ajung în marea Mediterana. Nu doar petroliştii atârnă de stabilitatea strâmtorii, ci şi restul industriilor - prin Bab El-Mandeb trece mare parte din traficul naval al lumii, practic uneşte Europa de Asia, în mod special de China.

În cel mai îngust loc, strâmtoarea are doar 23 de kilometri. Dacă se închide traficul, petrolierele şi restul vapoarelor trebuie să găsească o alternativă. Iar singura ar fi să ocolească toată Africa prin sudul continentului.

Însă marea problemă sunt banii şi timpul. Dacă cea mai directă cale se închide, ocolirea umflă costurile. Spre exemplu, un tanc petrolier cu ruta Arabia Saudită - Statele Unite are de mers 4.500 de kilometri în plus dacă alege ruta prin sudul Africii. Conducerea militară a SUA dă însă asigurări că nu va tolera un astfel de scenariu., scrie The New York Times.