Lista provocărilor globale

Reputaţi economişti şi laureaţi ai premiului Nobel pregătesc un raport pentru Centrul Consensului de la Copenhaga pe 2008 în vederea rezolvării a 10 dintre cele mai mari probleme ale lumii.

Reputaţi economişti şi laureaţi ai premiului Nobel pregătesc un raport pentru Centrul Consensului de la Copenhaga pe 2008 în vederea rezolvării a 10 dintre cele mai mari probleme ale lumii.

Lista finală a priorităţilor şi cele mai eficiente soluţii vor fi date publicităţii la sfârşitul lunii. Cele zece provocări globale la care experţii încearcă să răspundă sunt: poluarea aerului, subvenţiile şi barierele comerciale, subnutriţia şi foametea, conflictele, terorismul, combaterea bolilor, apa şi salubritatea, lipsa educaţiei şi dezvoltarea; la finalul listei se află şi încălzirea globală.

Centrul Consensului de la Copenhaga(CCC) primeşte rapoarte de cercetare care vor ajuta la clasificarea problemelor grave cu care se confruntă lumea -informează Indiatimes.

Într-o lume cu resurse rare, este important ca banii să fie cheltuiţi după ce sunt stabilite priorităţile. Ultima oară când panelul de experţi s-a reunit în 2004, dezbaterile au fost tensionate. Ecologiştii au criticat modul în care sunt clasificate problemele importante şi mai ales plasarea încălzirii globale la sfârşitul listei .

Bjorn Lomborg, directorul Centrului Consensului de la Copenhaga şi autor al cărţilor "Cool it and the green demythology" şi "The Skeptical Environmentalist", a afirmat că , deşi unele investiţii nu reprezintă priorităţile cele mai importante pentru grupul de cercetători, nu înseamnă că aceştia le ignoră. Filosofia sa este să faci cât mai mult cu resursele limitate. În plus, Lomborg consideră că demersul economiştilor de la CCC va fi un semnal pentru alţi experţi care vor continua cercetarea în alte domenii.

Două din priorităţile Consensului de la Copenhaga sunt combaterea bolilor şi a abandonului şcolar.

Potrivit estimărilor economiştilor de la CCC , 60 de milioane de dolari cheltuite pentru capsulele de vitamina A şi suplimentele de zinc terapeutic administrate copiilor sub doi ani ar fi de ajuns pentru hrănirea a 80% din copiii mici din Africa Sub-Sahariană şi Asia de Sud . Mai mult, cheltuirea unui miliard de dolari pentru tratarea tuberculozei ar duce la scăderea mortalităţii cu un milion de oameni.

În domeniul educaţiei, Peter Orazem recomandă concentrarea pe problema copiiilor care abandonează şcoala. În opinia sa, prin programe de burse şi acordarea "de ajutoare financiare condiţionate", acordate părinţilor pentru a-şi trimite copii la şcoală, abandonul şcolar poate fi combătut iar performanţa şcolară poate creşte.

O altă cercetare făcută de Paul Collier de la Universitatea Oxford arată că războiul din Irak a subminat încrederea naţiunilor bogate în succesul intervenţiei militare ca mijloc de reducere a conflictului. Mai mult, el consideră că o forţă de menţinerea păcii este mai eficientă decât ajutorul financiar sau umanitar pentru a reduce riscul întoarcerii la violenţă.

Pentru alte detalii despre aceste subiecte, consultaţi şi:

The Economic Times: No limit to oil price rise: Chavez

Venezuelan President Hugo Chavez has said the world economy must grow accustomed to the high price of oil - currently above $130 a barrel - because there's "no limit" to how high it can go, EFE news agency reported on Sunday. The world economy has to assimilate that price, just as we do, our economies, we have to assimilate the high prices of agricultural machinery, of medical equipment and of medicine," he said. "They have to look at their consumerist model," Chavez said, referring to the high rates of energy consumption in the wealthy countries.

IHT: John Vinocur: Rhetorical excess undercuts the case against global warming

Bjorn Lomborg hardly calls himself the anti-Gore - he believes that global warming truly exists and that human beings are the central factor in its growth - but he does get labeled a climate-crisis denier. Basically, without apocalyptic screech or a debunker's mocking contempt, Lomborg says the real discussion is "about how much we can do." His view: If you spend $180 billion annually on cutting carbon dioxide emissions through the Kyoto process, you can postpone global warming by five years at the end of century. But if the money goes into research and development so as to better cope with the process in 50 years' time, or into things with a more pedestrian feel, like wetlands restoration or combating malaria, he says, the world will have done "amazing good for real people and real nature."