Kohl, Castro şi internetul, în cursa pentru pace

Lista nominalizaţilor la Premiul Nobel pentru Pace este un talmeş-balmeş de propuneri, între care unele extravagante. Seria anunţurilor laureaţilor Nobel se încheie azi cu premiile pentru pace, ce vor fi decernate la Oslo.

Râvnită pentru prestigiul internaţional pe care i-l conferă câştigătorului, distincţia a fost instituită prin testament de industriaşul şi inventatorul suedez Alfred Nobel. Este însă singura care se decernează în Norvegia, la Oslo, şi nu în Suedia, la Stockholm.

Mai citeşte şi:

FOTO "Diavolul" poartă gri. Cum se îmbracă cei mai cunoscuţi dictatori

Nobel a avut un motiv întemeiat pentru a lua această decizie: la moartea sa (10 decembrie 1896), Norvegia era încă parte din uniunea cu Suedia, ultima având însă rolul conducător în politica externă. Nobel a crezut că evită astfel manevrele de culise şi corupţia politică dacă Norvegia se va ocupa de decernare. S-a înşelat însă, presiunile politice şi traficul de influenţă făcându-se simţite la fiecare ediţie.

În testament, Nobel - inventatorul dinamitei, care a dorit, postum, să recompenseze eforturile pacifiste - a precizat că laureaţii premiului pentru pace trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele trei condiţii: să contribuie la „reducerea forţelor militare", la „organizarea de congrese ale păcii" şi la „apropierea între popoare". Nu întotdeuna, însă, cei distinşi au şi întrunit condiţiile cerute. Ultimele două ediţii stau mărturie.

În 2008, premiantul a fost ex-preşedintele finlandez Martti Ahtisaari, cel care a negociat controversata soluţie ce a oferit argumente secesiunii Kosovo. Anul trecut, distincţia i-a fost acordată preşedintelui SUA Barack Obama, care abia împlinise un an de mandat. Gestul a suscitat nedumerire şi un val de critici, nimeni neputând vorbi despre realizările sale pe tărâmul păcii.

Helmut Kohl, în cărţi

Numele anunţat azi de Comitetul Nobel din Norvegia ar putea fi cel a fostului cancelar german Helmut Kohl. Politicianul conservator în vârstă de 81 de ani, care a condus Germania de Vest în perioada 1982-1990, este unul dintre artizanii reunificării, în 1990.

Fostul cancelar a fost nominalizat de mai multe ori, iar atribuirea Nobelului pentru pace în cazul său ar fi pe deplin meritată. Kohl este luat în considerare de Comitetul Nobel pentru contribuţia sa la reunificarea paşnică a ţării sale şi pentru rolul mai amplu pe care l-a avut în distrugerea Cortinei de Fier în Europa. Ultimul german laureat al acestui premiu a fost tot un ex-cancelar: Willy Brandt, în 1971.

Presiunile Chinei

Un alt nominalizat cu şanse la această ediţie este disidentul chinez Liu Xiaobo. China a avertizat Norvegia să nu-l premieze pe Xiaobo, în caz contrar relaţiile diplomatice dintre cele două ţări având de suferit.

Oficialii de la Beijing consideră că decernarea premiului ar transmite un mesaj greşit, fiind contrar "obiectivelor fondatorului acestei gale, de a promova pacea între popoare şi prietenia internaţională" se spune în protestul înaintat de China.

Nu este prima dată când China are obiecţii privind nominalizaţii la Nobel. Anul trecut a exercitat presiuni în defavoarea altui disident, Hu Jia. Oficialii chinezi au fost indignaţi şi când liderul spiritual al tibetanilor, Dalai Lama, a primit Premiul pentru Pace în 1989.

Internetul şi Castro

Anul acesta, pe lista nominalizaţilor la categoria "pace" figurează, într-un talmeş-balmeş total, liderul cubanez Fidel Castro (o petiţie în acest sens a circulat în Cuba) sau actriţa Eva Longoria. Ultima a fost nominalizată nu pentru meritele actoriceşti din serialul "Neveste disperate", ci pentru acţiunile umanitare desfăşurate în Haiti, după seism.

 Pe lista posibililor laureaţi apare şi internetul, nominalizat pentru meritul de a fi "o tehnologie eliberatoare", dar şi persoane dispărute,  precum defunctul Michael Jackson.