Iranul lansează o campanie împotriva corupţiei în faţa prăbuşirii monedei naţionale

Iranul a lansat o campanie contra corupţiei - în faţa căderii libere a monedei sale naţionale odată cu apropierea reimpunerii sancţiunilor americane - şi a procedat la 60 de arestări într-o încercare de a opri specula, relatează AFP.

Rialul şi-a continuat marţi deprecierea faţă de dolar, pierzând 18% din valoare în două zile. Un dolar american se cumpăra cu 119.000 de riali pe piaţa paralelă, în contextul în care duminică se cumpăra cu 100.000 de riali.

De la începutul anului, rialul şi-a pierdut două treimi din valoare. Pe 1 ianuarie, un dolar putea fi cumpărat cu 42.900 de riali.

Mulţi acuză reimpunerea unor sancţiuni americane pe 6 august, decisă de administraţia lui Donald Trump după retragerea dintr-un acord istoric în dosarul nuclear iranian.

Banca Centrală aprecia luni că volatilitatea devizei naţionale este cauzată de ”conspiraţia inamicilor” - un argument obişnuit în discursul oficial, dar care în contextul actual se apropie de realitate.

Într-adevăr, Statele Unite şi aliaţii săi arabi de la Golful Persic sunt angajaţi într-”o campanie a presiunii maxime” contra Guvernului iranian.

Emiratele Arabe Unite (EAU) ar acţiona în vederea unei frânări a ofertei de dolari în Iran, împingând preţul în sus, potrivit unui zvon care circulă în rândul multor iranieni.

Impactul presiunilor extreme este resinţit din cauza corupţiei şi prostei gestionări a economiei, apreciau analişti.

Autorităţile păreau să conştientizeze criza. În weekend, autoritatea judiciară a anunţat 60 de arestări privind fraude şi tentative de aducere atingere sistemului bancar.

Mai multe persoane arestate ar întreţine legături directe cu Guvernul, care le-a permis de exmplu să importe ilegal maşini de lux, a anunţat un purtător de cuvânt al autorităţii judiciare, Gholam Hossein Mohseni-Ejeie.

Ele riscă pedeapsa cu moartea din cauza ”corupţiei pe pământ”, cel mai grav capăt de acuzare în Iran.

O NOUĂ TRANSPARENŢĂ

Aceste arestări au fost operate în urma unui val de furie care continuă să crească împotriva speculanţilor. Aceştia din urmă îşi folosesc contactele în rândul clasei conducătoare pentru a obţine dolari la un preţ menţinut în mod artificial la un nivel scăzut, cu scopul de a importa produse la preţ mic sau a-i revinde pe piaţa neagră cu un profit enorm.

În iunie, tânărul ministru al Telecomunicaţiilor Mohammad Javad Azari Jahromi a dezvăluit un grup de importatori de telefoane mobile care a profitat de acest sistem.

Ei au obţinut 250 de milioane de dolari, la un preţ mic, în vedea importării de telefoane, a declarat el, ”dar mai puţin de o treime din bani a fost folosită în acest scop”.

Iniţiativa ministrului în vârstă de 36  de ani s-a dovedit foarte populară în rândul iranienilor, care l-au susţinut larg pe reţele de socializare. Însă ea nu se bucură de unanimitate în cadrul Guvernului, ministrul Industriei apreciind că că un astfel de demers din partea ministerului său ar însemna ”o declaraţie de război la adresa sectorului privat”.

Ea arată însă o nouă voinţă de ”transparenţă şi responsabilizare” din partea conducătorilor, subliniază Esfandyar Batmanghelidj, fondatorul reţelei de afaceri Europe-Iran Forum. "Asta caută opinia publică”.

”CRIZĂ PROFUNDĂ”

Autorităţile urmează să vizeze de asemenea hotărâri ale Guvernului care au facilitat sarcina speculanţilor - precum stabilirea în aprilie a unui curs oficial fix de 42.000 de riali la un dolar -, ameninţând să acţioneze contra cambiştilor de pe piaţa neagră.

Întrucât băncile refuză să-şi vândă dolarii la această rată artificială mică, autorităţile au fost nevoite să-şi flexibilizeze poziţia în iunie, lăsându-le mai multă flexibilitate anumitor importatori.

În acest context de criză monetară acută, preşedintele iranian Hassan Rohani l-a înlocuit săptămâna trecută pe guvernatorul băncii centrale Valiollah Seif, cu Abdolnasser Hemati.

Banca a promis luni noi măsuri, ”în zilele următoare”, în vederea contracarării prăbuşirii rialului.

”Ne aflăm în faţa unei crize profunde, care acaparează toată atenţia. Nimeni nu vorbeşte despre o reformă a sistemului bancar, investiţii sau crearea de locuri de muncă”, subliniază jurnalistul economic Maziar Motamedi de la cotidianul local Financial Tribune.

Guvernul încearcă să calmeze, repetând că situaţia este sub control, dar s-a mulţumit cu promisiuni vagi, precum alocarea unor fonduri în vederea creării unor locuri de muncă.

Executivul nu reuşeşte să convingă. ”Toată lumea ştie că problemele structurale sunt de vină”, subliniază Maziar Motamedi. "Guvernul se confruntă cu crize când se instalează, în loc să le prevină”.