Intrigi, jocuri de putere și rivalități: Culisele votului disputat pentru Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului

O luptă intensă pentru succesiune, asemănată de New York Times cu „Game of Thrones”, a pus față în față generalii Gardienilor Revoluției și tabăra moderată. Primii au avut câștig de cauză, dar nu fără rezistență.

Ascensiunea lui Mojtaba Khamenei la conducerea supremă a Iranului ar putea părea, la prima vedere, un proces inevitabil. În realitate, alegerea sa a fost rezultatul unei confruntări politice intense, marcate de intrigi, rivalități și negocieri de culise între cele mai puternice facțiuni ale regimului.

Procesul de succesiune a devenit „versiunea Republicii Islamice a Game of Thrones”, cu un tron vacant, o adunare de clerici care decide viitorul țării și două dinastii – Khamenei și Khomeini – care se luptau pentru influență, scrie New York Times.

Și în vremuri normale, alegerea unui al treilea lider suprem al Iranului, ar fi fost o provocare - un lider care ar servi nu doar ca un conducător religios, ci ca unul cu autoritate asupra deciziilor politice și forțelor armate.

„Analizam șapte criterii pentru fiecare candidat”, și anume viziune politică, credibilitate religioasă, capacitate de management, respectiv înțelepciune”, a explicat Ayatollahul Mahmoud Rajabi, membru al conducerii Adunării Experților.

Situația a devenit însă dramatică după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis într-un atac aerian la începutul războiului cu Statele Unite și Israel. În mijlocul bombardamentelor și al unei crize majore, alegerea unui succesor pe viață a devenit un test al supraviețuirii sistemului teocratic.

Potrivit unor surse anonime de la mai multe niveluri ale puterii - oficiali iranieni de rang înalt, clerici, persoane afiliate biroului liderului suprem și membri ai Corpului Gardienilor Revoluției - cel mai probabil Khamenei nu ar fi ajuns la putere dacă tatăl său ar fi murit de moarte naturală. Ayatollahul Khamenei le-a dat consilierilor săi apropiați trei nume drept potențiali succesori. Fiul său nu se afla printre ei.

Întâlniri secrete și primele voturi

La 3 martie, cei 88 de membri ai Adunării Experților, organismul responsabil constituțional de alegerea liderului suprem, s-au reunit într-o ședință secretă online. În aceeași zi, Israelul bombardase sediul instituției din orașul Qom, provocând victime în rândul personalului administrativ.

Potrivit mai multor oficiali iranieni și membri ai Gardienilor Revoluției, facțiunile rivale au început imediat să își promoveze candidații.

Tabăra dură, susținută de Gardienii Revoluției, dorea continuitate și o politică externă confruntațională. În schimb, moderații pledau pentru o figură nouă, un nou stil de guvernare și o schimbare de direcție în raport cu SUA, care să pună capăt ostilităților.

În spatele lui Mojtaba Khamenei s-au aliniat figuri puternice ale aparatului militar, printre care generalul Ahmad Vahidi, comandantul Gardienilor Revoluției, și generalul Mohammad Ali Aziz Jaffari, strateg militar și generalul Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului și fost comandant al Gardienilor. Hossein Taeb, fostul șef al unității de informații din cadrul Gardienilor și creierul comploturilor de asasinare transfrontaliere, se afla de asemenea în tabăra sa.

De partea cealaltă, lideri politici influenți s-au opus candidaturii sale.

Ali Larijani, șeful Consiliului Național de Securitate al Iranului și în prezent conducătorul de facto al Iranului, a declarat unor membri ai Adunării Experților că, în opinia sa, țara are nevoie de un lider moderat și unificator, iar din acest punct de vedere Khamenei ar fi o figură polarizantă. Președintele Masoud Pezeshkian, moderat, și mai mulți oficiali de rang înalt și clerici li s-a alăturat.

Moderații au propus doi potențiali candidați, printre care fostul președinte Hassan Rouhani, cel care a condus țara în timpul negocierilor ce au dus la acordul nuclear din 2015 cu Statele Unite; și Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice. Moderații l-au propus, de asemenea, pe Alireza Aarafi, un universitar și jurist, ca o alegere de compromis: un candidat cu fundamente religioase solide, dar fără influență în politică sau în cercurile militare, ceea ce îl făcea ușor de gestionat.

Totuși, în primul tur de vot, Mojtaba Khamenei a obținut majoritatea necesară de două treimi, semn că influența militarilor a fost hotărâtoare. 

Pe măsură ce discuția a evoluat, membrii adunării păreau mai puțin interesați de un lider care să salveze țara din starea actuală de criză acută și mai mult de o reîncarnare a liderului lor „martirizat” pentru a-i răzbuna moartea, au dezvăluit oficiali de rang înalt.

Ayatollahul Mahmoud Rajabi, membru al consiliului de administrație al adunării, într-un interviu acordat televiziunii de stat, a spus că  adunarea a încercat să se întâlnească de cinci sau șase ori față în față, dar sesiunile au fost anulate de fiecare dată din motive de securitate.

Anunțul blocat și ultimele manevre

Deși rezultatul părea clar, anunțul oficial a fost anulat în ultimul moment.

Ali Larijani a avertizat că proclamarea imediată a noului lider i-ar putea pune viața în pericol, după ce Washingtonul și Israelul amenințaseră că vor elimina orice succesor al ayatollahului.

Pe 6 martie, Israelul a pus în aplicare amenințarea și a bombardat complexul liderului suprem din Teheran cu bombe anti-buncăr, însă Mojtaba Khamenei nu se afla acolo.

Întârzierea anunțului le-a oferit moderaților o ultimă șansă de a încerca anularea votului. Aceștia au prezentat o presupusă directivă a fostului lider, potrivit căreia Ali Khamenei nu ar fi dorit ca fiul său să îi urmeze la putere.

Potrivit unor martori, doi consilieri apropiați ai ayatollahului au declarat în fața clericilor că acesta a interzis succesiunea ereditară.

Argumentul lor era clar: o astfel de succesiune ar contrazice principiile Revoluției Islamice din 1979, care a înlăturat monarhia.

Efortul de ultim moment de a anula decizia adunării i-a șocat pe clericii prezenți la întâlnire, potrivit oficialilor și clericilor. Ei au cerut timp pentru a-i consulta pe toți membri. 

Într-un discurs  video, ayatollahul Ali Moalemi, unul dintre membrii adunării, a denunțat eforturile moderaților ca fiind echivalente cu o „lovitură de stat”.

„Au existat eforturi de a schimba părerea membrilor adunării și de a ne duce într-o altă direcție," a spus Ayatollahul Moalemi. „Au fost intervenții din afara adunării cu intenția de a ne infiltra și influența."

Refuzul simbolic

În același timp, Mojtaba Khamenei ar fi refuzat inițial funcția.

„Când i s-a spus că a fost ales, a răspuns: «Nu vreau să accept, alegeți pe altcineva»”, a dezvăluit politicianul Abdolreza Davari, apropiat de acesta.

Davari a explicat însă că gestul face parte dintr-o tradiție clericală: „Este un obicei șiit de modestie să spui că nu cauți puterea, iar apoi să o accepți.”

Larijani, un confident apropiat al ayatollahului Khamenei, a susținut că votul virtual pentru fiul acestuia ar fi invalid deoarece Constituția impune ca membrii adunării să voteze personal. Apoi adunarea a fost informată că potențialul succesor, care se recupera după rănile suferite în loviturile aeriene din prima zi a războiului, nici măcar nu dorea postul. Din motive de securitate, comunicarea directă cu acesta nu era posibilă.

Contraofensiva generalilor

Pe fondul acestor dispute, generalii Gardienilor Revoluției au intervenit decisiv.

Pe 7 martie, președintele Pezeshkian a anunțat că Iranul va înceta să atace națiunile arabe din Golful Persic și și-a cerut scuze. El a spus că decizia de a fost luată de consiliul de tranziție format din trei persoane din care făcea parte.

Generalii Gardienilor Revoluției care conduc războiul și îl susțineau pe  Khamenei au fost revoltați, potrivit surselor citate de NYT. Generalul Vahidi, comandantul suprem al Gardienilor, și generalul Aziz Jaffari au îndemnat Adunarea Experților să se întrunească imediat pentru un vot final și să-l anunțe pe fiul lui Khamenei drept noul lider suprem.

Fostul șef al serviciilor de informații ale corpului, Hossein Taeb, i-ar fi sunat personal pe toți cei 88 de membri ai Adunării pentru a-i convinge să voteze pentru Mojtaba Khamenei.

Potrivit unor oficiali, el le-ar fi spus că susținerea fiului ayatollahului reprezintă o datorie morală, religioasă și ideologică.

Votul final

Pe 8 martie, Adunarea Experților s-a reunit din nou, tot în format virtual. De data aceasta, fiecare cleric a scris numele candidatului pe o foaie, a sigilat-o într-un plic și a trimis votul prin curier către comisia de numărare și validare a votului.

Rezultatul final: 59 de voturi din 88 pentru Mojtaba Khamenei – suficient pentru majoritatea de două treimi, dar departe de unanimitate.

Cu puțin timp înainte de miezul nopții, televiziunea de stat a anunțat oficial că Iranul are un nou lider suprem.

Mesaje de felicitare și jurăminte de loialitate au început să curgă, inclusiv din partea unor politicieni care se opusese anterior numirii sale.

Deocamdată, noul lider suprem nu a apărut încă în public, însă establishmentul iranian pare să se fi aliniat în jurul său, cel puțin la nivel oficial, scrie New York Times.