INTERVIU Predrag Balasevic: “Se fac presiuni pentru ca etnicii români să nu-şi declare adevărata naţionalitate”

Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Românilor din Serbia (PDRS), cea mai importantă organizaţie a comunităţii româneşti din Serbia de Răsărit, atrage atenţia asupra abuzurilor autorităţilor sârbe.

Liderii comunităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia) acuză autorităţile sârbe că fac presiuni împotriva etnicilor români să nu-şi declare adevărata naţionalitate la recensământul naţional. Situaţia recensământului din acest an este chiar mai gravă decât în 2002, când, de asemenea, autorităţile de la Belgrad au încercat să ascundă numărul real de etnici români.

„Adevărul": În primele zile ale recensământului au fost semnalate neregularităţi în desfăşurarea acestui proces. Despre ce este vorba?
Predrag Balasevic: În câteva localităţi mari, cum este Petrovac, Kladovo, Zajecar, Sipicova sau Kucevo, recenzorii au făcut presiuni asupra oamenilor să nu se declare români sau vlahi. Le spuneau: "dar voi ştiţi limba română literară? Pentru că dacă nu o ştiţi nu puteţi să vă declaraţi romani". Potrivit legii sârbeşti, recenzorii nu au voie să-i influenţeze pe oameni să declare o naţionalitate sau alta. În satul Velesnica, din comuna Kladovo, recenzorul nici nu a mai întrebat de naţionalitate. La insistenţa oamenilor, recenzorul a spus că nu este obligatoriu acest lucru şi că va completa el mai târziu. După legea sârbească, întrebarea referitoare la naţionalitate este singura pentru care răspunsul nu este obligatoriu, dar recenzorul este obligat să pună întrebarea.

Au fost depuse plângeri la poliţie împotriva recenzorilor?
Oamenilor le este frică să facă acest lucru, pentru că tocmai poliţia se află în spatele abuzurilor. Pe 5 octombrie, la Sipicova, de faţă cu localnicii, poliţiştii au fotografiat, ostentativ, afişele pe care noi le-am lipit în campania pentru recensământ, în care îndemnam populaţia să nu se lase intimidată şi să-şi declare adevărata naţionalitate, aşa cum oamenilor le dictează conştinţa. Apoi, poliţiştii au rupt acele afişe.

De ce credeţi că autorităţile sârbe reacţionaează în acest mod?
Recensământul a mers bine până acum pentru noi, în sensul că foarte mulţi dintre etnicii români şi-au declarat naţionalitatea. Probabil că autorităţile au intrat în panică şi au dat ordin recenzorilor să facă presiuni asupra oamenilor să nu se mai declare români sau vlahi.

Ce alte nereguli au mai fost semnalate?
Probleme sunt şi cu formularele de recensământ. Acestea au mai multe file, cu serie şi număr, tocmai pentru a nu putea fi înlocuite şi falsificate. Doar fila cu tabelul în care se specifică naţionalitatea nu este înseriată. Noi credem că nu întâmplător.

Nu există posibilitatea legală ca organizaţiile româneşti să monitorizeze într-un fel recensământul pentru a împiedica abuzurile?
Nu avem voie să facem acest lucru, pentru că legea nu prevede. Putem doar, individual, după finalizarea recensământului, să solicităm verificarea formularelor, pentru a verifica dacă datele corespund cu cele declarate.

Care este miza acestui recensământ?
De la ultimul recensământ, au trecut aproape 10 ani. Sunt 10 ani de deschidere spre Europa, de democraţie s-ar spune, după căderea lui Milosevic. Pentru noi e important să arătăm numărul real al românilor din Serbia de Răsărit, să arătăm că existăm. Autorităţile vor, dimpotrivă, să arate că pe Valea Timocului, nu sunt români, pentru a nu putea fi obligate să ne respecte drepturile de minoritate naţională, drepturi care, din păcate, la ora actuală, nu le avem.

Ce s-a întâmplat la recensământul din 2002?
Cei mai mulţi dintre conaţionalii noştri nu s-au declarat vlahi sau români, ci sârbi, pentru că au fost ameninţaţi. Doar 40.000 s-au declarat vlahi şi vreo 4.000, români. Foarte puţini, pentru că românii sunt majoritari în 154 de sate din Serbia de Răsărit, iar alte 46 de localităţi au populaţie mixtă. Asta înseamnă aproape 300.000 de români sau vlahi.

Să trecem în revistă câteva incidente produse anul trecut şi anul acesta în Valea Timocului.
În primul rând, fraudarea alegerilor pentru consiliile naţionale ale minorităţilor, din 2010, şi procesul deschis împotriva unor membri ai comunităţii româneşti, acuzaţi de pretinsa falsificare a listelor electorale. Anul acesta, chiar a fost mărit numărul celor inculpaţi în acest proces, care se dăsfăşoară la tribunalul din Petrovac.

Nu a fost un incident izolat...
Nu , anul acesta autorităţile au încercat să demoleze clopotniţa românească de la Sipicova. Liderii PDRS au fost anchetaţi pentru că am fi încălcat legea, după ce la poliţie a ajuns o anonimă, în care se spunea că partidul nostru a fost finanţat de România pentru alegerile locale anticipate, de la Bor. Un alt atac împotriva comunităţii româneşti a fost demersul noului consiliu naţional al minorităţii vlahe, controlat de autorităţile sârbe, pentru standardizarea limbii aşa-zis vlahe. Nu există lider al unei organizaţii româneşti din Serbia de Răsărit care să nu fi fost anchetat de poliţie sau să nu fi avut vreun proces cu autorităţile sârbe. Permanent se fac presiuni. Mesajul lor este clar: "aveţi grijă ce faceţi, suntem cu ochii pe voi!".