Grecia moare, dar nu se predă

Cei 155 de deputaţi ai puterii de stânga au reuşit să menţină Executivul lui Giorgios Papandreu la guvernare. Opoziţia a votat „contra“ în bloc. Premierul mai are câteva zile să evite falimentul. Votul din Parlament a fost primit cu proteste şi bătăi în stradă de „indignaţii“ care denunţă „dictatul UE şi al FMI“.

Citiţi şi: Grecia: 14 zile pentru a evita falimentul

Exact la miezul nopţii, Guvernul remaniat al socialistului Papandreu  a primit votul de încredere al Parlamentului. Decizia era oarecum previzibilă, puterea socialistă având 155 de deputaţi din totalul de 300. Presa occidentală a salutat votul şi a apreciat că deschide calea aprobării măsurilor de austeritate, condiţie obligatorie pentru obţinerea unei noi tranşe din împrumutul de la FMI şi UE. A convinge Legislativul grec să voteze tăierile şi privatizările solicitate de organismele financiare internaţionale se va dovedi însă mult mai dificil, mai ales că Giorgios Papandreu se confruntă cu nemulţumiri în propriul partid (PASOK). Opoziţia de dreapta, care a votat în bloc împotriva guvernului în noaptea de marţi spre miercuri, continuă să ceară alegeri anticipate. Fără a veni însă cu soluţii concrete de ieşire din criză.

Comisia, uşurată

„Acest vot este un contract cu poporul grec", angajând Guvernul să "îşi mobilizeze toate forţele pentru a ieşi din criză (...) Există o perspectivă, o cale trasată, avem susţinerea şi ajutorul comunităţii internaţionale şi al UE, cu un împrumut mamut", a spus Papandreu după vot. Faptul că Executivul a trecut acest prim test a antrenat o uşoară apreciere a euro şi o creştere pe burse a obligaţiunilor greceşti, fără a înlătura însă temerile investitorilor. A calmat însă pentru moment Comisia Europeană. "Votul din această noapte din Parlamentul grec elimină un element de incertitudine într-o situaţie deja complicată", a afirmat şedful CE, Jose Manuel Barroso.

Presiuni din toate părţile

Presiunile se acumulează din toate părţile: dinspre UE - miniştrii de Finanţe ai Eurogrupului au avertizat Grecia că mai are termen până pe 30 iunie să adopte planul de austeritate - de la FMI, de la agenţiile de rating (ce au ameninţat că orice "împingere" în timp  a datoriei va fi considerată incapacitate de plată). Washingtonul a venit şi el cu propriile presiuni. Şeful Trezoreriei americane, Timothy Geithner, a criticat Europa pentru că nu reuşeşte să dea dovadă de unitate în rezolvarea crizei greceşti.

"Cred că e greu pentru oamenii care investesc în Europa să înţeleagă care e strategia europeană când sunt atâţia oameni care vorbesc în acelaşi timp. Regulile gestionării unei crize spun că trebuie să ai o strategie simplă, unitară, clară". Geithner a precizat că le-a spus europenilor că ar trebui să fie gata să pună la dispoziţia Greciei resursele financiare pe care ­le-au promis vara trecută (împrumutul de 110 miliarde de euro), relatează „The Wall Street Journal".

Ce înseamnă salvarea Greciei

Între timp, continuă şi presiunea exercitată de protestatarii ce stau de săptămâni bune în Piaţa Syntagma şi care au întâmpinat ieri cu hui­duieli şi bătăi în stradă votul Parlamentului. Manifestanţii încearcă să convingă Guvernul să renunţe la tăieri, pe care le consideră impuse pe nedrept de UE şi FMI. Elada are o datorie suverană de 340 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 30.000 de euro datorie pe cap de locuitor. Noua tranşă de bani pe care trebuie să o primească din împrumutul de la UE şi FMI este de 12 miliarde, iar condiţia impusă este să facă economii de 28,4 miliarde de euro şi privatizări de 50 de miliarde de euro până în 2015, potrivit „Le Figaro".

În prezent, se pune la punct un al doilea împrumut, ce s-ar putea ridica la 120 de miliarde de euro. De partea sa, noul ministru de Finanţe grec, Evangelos Venizelos, s-a angajat să meargă chiar mai departe de cerinţele creditorilor Greciei şi să pună la punct "un plan paralel de restructurare", care să nu încalce cerinţele UE şi FMI, dar să permită "rezultate mai bune în materie bugetară, de creştere economică şi de justiţie socială".

Dacă Grecia ar fi lăsată să intre în incapacitate de plată, costurile pentru Europa - de la o probabilă prăbuşire a euro până la căderea burselor ar fi incalculabile. Think tankul european liberal Open­Europe a calculat că fiecare familie din statele Eurozonei ar trebui să „plătească" pentru Grecia 535 de euro - cât o excursie cu tot dichisul în vreuna dintre insulele greceşti dar... fără excursie.

„Planul Hercules"

Cu două zile înainte de summitul european consacrat Greciei, liberalii (ALDE) din Parlamentul European au prezentat o strategie de salvare a economiei greceşti - intitulat „Planul Hercules", care să îmbine consolidarea fiscală cu stimulentele pentru creştere economică. Cu câteva minute înainte de prezentarea strategiei, Barroso anunţa că Bruxelles-ul este gata să facă o plată în avans de un miliard de euro către Grecia. Un viitor plan de salvare se va referi însă şi la posibilitatea ca investitori privaţi să preia voluntar o parte din aceste datorii. Băncile europene (în special cele germane şi franceze) sunt însă cele care deţin o parte considerabilă (42%) din datoria Greciei.

Zilele acestea, băncile europene cu expunere mare pe piaţa bancară grecească au început să joace dur şi să ceară mai multe garanţii şi stimulente pentru a participa la o eventuală restructurare a datoriei, relatează Euractiv.com. Federaţia Bancară Germană a cerut de pildă stimulente adiţionale, precum un statut de creditor privilegiat sau garanţii suplimentare pentru a cumpăra obligaţiuni greceşti cu scadenţă mai îndelungată.

340 de miliarde de euro este datoria suverană a Greciei, ceea ce înseamnă peste 30.000 de euro pe cap de locuitor.

Beznă la propriu

Angajaţii principalei companii de electricitate a Greciei au intrat, de luni, în grevă. De atunci, au apărut pene de curent peste tot în Grecia, inclusiv la Ministerul Infrastructurii. Sindicaliştii intenţionează să crească numărul acestor pene provocate, pe măsură ce se apropie în Parlament votul pe pachetul de austeritate.

I-a sfidat pe nazişti. Acum sfidează FMI

Manolis Glezos, aproape leşinat, în mijlocul revoltaţilor din Piaţa Syntagma  Foto: afp

În 1941, când avea 18 ani, fura de pe Acropole drapelul nazist, în semn de rezistenţă faţă de ocupaţia nemţească. Azi, acelaşi om, în vârstă de 88 de ani, demonstrează alături de „indignaţii" din Piaţa Syntagma şi denunţă "ocupaţia" FMI şi a UE. Timp de 70 de ani, Manolis Glezos a fost un simbol al Rezistenţei greceşti, relatează „Le Nouvel Observateur". „În noaptea de 30 spre 31 mai 1941, Hitler a spus ­într-un discurs: Europa e liberă. Am vrut să îi demonstrăm că de fapt luptele abia începeau", povesteşte Glezos. „Grecia şi-a cucerit libertatea, dar nu şi independenţa. Pe scara supunerii, atingem 100%, pentru că tot străinii decid aici", explică octogenarul.

Manolis Glezos nu renunţă însă la "rezistenţă". E obişnuit. În timpul ocupaţiei naziste, a fost arestat de trei ori, dar a scăpat de plutonul de execuţie. După ce au plecat naziştii, a început rezistenţa contra comuniştilor. Curajul i-a adus două condamnări la moarte şi 12 ani de stat după gratii, pe care i-a executat în aproape toate închisorile din ţară. A scăpat şi a devenit o figură importantă a stângii radicale.  Azi locuieşte într-un apartament modest la periferia Atenei. Şi speră să îi înveţe pe tineri cum să dea jos "toate steagurile care îi oprimă".

Principalul inamic, spune el, este G20, "uniunea imperialiştilor".  Iar pentru a ieşi din criză, Grecia trebuie să nu mai dea niciun sfanţ pe cheltuieli militare, să refuze să ramburseze o datorie "nelegitimă", să elimine fraudele fiscale şi trântorii din sectorul public, dar să protejeze domeniul educaţiei, al sănătăţii şi al cercetării. Iar Germania, spune el, ar trebui să se achite de datoria din vremea naziştilor de 162 de miliarde de euro", spune Manolis Glezos.