„Geronimo“ a stricat relaţia cu Pakistanul

America nu crede varianta că Islamabadul n-a ştiut unde se ascundea cel mai vânat terorist. Ieri, America şi-a închis reprezentanţele diplomatice din Pakistan. Politicienii de la Washington se întreabă dacă Statele Unite mai trebuie să acorde Pakistanului miliarde de dolari.

Ambasada şi consulatele SUA în Pakistan vor fi închise „până la noi ordine", au anunţat oficialii americani, la o zi de la moartea luiOsama bin Laden. După uciderea lui Osama, Barack Obama şi secretarul de stat, Hillary Clinton, au mulţumit Pakistanului pentru cooperare. În pofida acestor declaraţii, Islamabadul nu a fost informat de operaţiune, ceea ce arată lipsa de încredere a americanilor în aliatul lor. Preşedintele Asif Ali Zardari a respins acuzaţiile la adresa ţării sale. În schimb, fostul şef al statului, Pervez Musharraf, s-a arătat revoltat de faptul că SUA au încălcat suveranitatea Pakistanului, efectuând operaţiuni pe teritoriul său.

Congresmenilor americani le vine însă greu să creadă că cel mai căutat terorist din lume a putut să treacă neobservat chiar în mijlocul militarilor pakistanezi. „E greu de crezut că poliţia sau armata nu au avut nicio idee despre ceea ce se petrecea acolo", a spus democratul Carl Levin, preşedintele Comitetului Serviciilor Armate din Senat. Levin nu a fost convins de declaraţiile preşedintelui şi ale şefului diplomaţiei şi a precizat că armata şi serviciile pakistaneze vor avea de dat „multe explicaţii". „Din păcate, asta arată, o dată în plus, că Pakistanul joacă uneori la două capete", a declarat senatoarea Susan Collins, care a sugerat că Legislativul ar putea limita fondurile alocate Pakistanului.

Escaladarea tensiunilor

La începutul anului, Casa Albă a decis să mărească ajutorul, după ce pakistanezii s-au plâns că SUA nu le înţeleg priorităţile de securitate şi nu le oferă suficient sprijin, nota „Huffington Post". Indiferent de „păcatele" Pakistanului, SUA au motive să şi-l păstreze drept aliat, în contextul situaţiei din Afganistan. „Este foarte important să menţinem relaţia pentru a atinge acele ţinte care reprezintă o ameninţare pentru Statele Unite. Nu înseamnă că nu vor fi puse nişte întrebări dificile", susţine Mike Rogers, preşedintele Comitetului pentru serviciile secrete al Camerei Reprezentanţilor.

Daniel Markey, de la Council for Foreign Relations, nu crede că ar fi oportun ca Washingtonul să renunţe la ajutorul acordat Pakistanului. Acest lucru nu ar duce decât la escaladarea tensiunilor existente de mai mult timp între cele două ţări. „Strategia americană pentru era post-Osama trebuie să însemne un angajament mult mai mare pentru a ajuta Pakistanul să depăşească împrejurările politice, economice şi de securitate care l-au făcut un paradis sigur pentru terorişti ca Bin Laden", crede Markey. În plus, SUA ştiu foarte bine că serviciile pakistaneze deţin informaţii vitale privind
Al-Qaida şi talibanii.

Părerea Expertului

Conf. univ. dr. Cristian Barna

Extinderea influenţei Al-Qaida în Africa de Nord

Influenţa Al-Qaida se extinde spre Peninsula Arabă (în special Yemen) şi Africa de Nord, având în vedere că este izolată în zona de frontieră dintre Afganistan şi Pakistan, unde luptă pentru supravieţuire împotriva forţelor coaliţiei internaţionale din Afganistan, pe de-o parte, şi împotriva armatei pakistaneze şi a atacurilor cu drone, pe de altă parte. Aceste mutaţii în evoluţia ameninţării teroriste la nivel mondial pot fi explicate prin faptul că majoritatea militanţilor Al-Qaida din Irak şi Afganistan şi-au mutat bazele logistice în zone în care pot opera mai în siguranţă precum Yemen, Somalia, Nigeria sau Mauritania.

State ca Yemen şi Somalia, care nu erau pe harta terorismului, sunt considerate, în prezent, focare importante de risc terorist. Se datorează capacităţii de adaptare a grupărilor teroriste, în special Al-Qaida, la condiţii geografice, politice şi operaţionale favorabile realizării obiectivelor propuse. Iar avantajul pe care aceste state îl oferă Al-Qaida este cel al unor slăbiciuni în gestionarea securităţii interne.

Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât, deşi se părea că asistăm la o diminuare a capacităţii Al-Qaida de comitere a unor atentate, ar putea fi doar o schimbare de strategie. Fenomenul radicalizării musulmanilor pe internet demonstrează că, astăzi, oricine poate comite un atentat terorist. Este de aşteptat ca o campanie teroristă împotriva statelor occidentale să se bazeze pe „strategia celor 1.000 de înţepături de ac" (atacuri sinucigaşe individuale de tipul celui comis în Suedia, în 2010, de Taimur Abbulwahab).

Începutul anului 2011 şi dărâmarea  regimurilor dictatoriale din Tunisia şi Egipt părea să mai fi stins „ura" musulmanilor împotriva colonialismului occidental. Iar în cazul Libiei, SUA şi UE au condamnat cu grijă genocidul comis de Gaddafi. Însă succesul revoltelor populare poate fi văzut şi ca o cutie a Pandorei: vacuumul politic generat de căderea regimului lui Ben Ali, Mubarak sau Gaddafi poate crea cadrul venirii la putere a unor regimuri fundamentaliste în Tunisia sau Egipt sau a declanşării unor războaie civile, în cazul Libiei. În cazul Libiei, dincolo de propaganda lui Gaddafi, faptul că unele grupări teroriste afiliate Al-Qaida încearcă să profite de aceste revolte este real. Posibila consolidare a poziţiilor grupărilor fundamentalist islamice în statele musulmane din Africa de Nord ar avea urmări nefaste pentru întreaga lume.