FOTO Brazilienii se pregătesc pentru JO din 2016: cum încearcă să schimbe faţa ghetourilor din Rio de Janeiro

Rio de Janeiro se pregăteşte să găzduiască două evenimente internaţionale: Cupa Mondială din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016, ocazie cu care a început să-şi „curăţe“ imaginea. Autorităţile  au demarat acţiuni pentru a introduce controlul poliţiei în suburbiile, unde consumul de droguri şi violenţa sunt foarte răspândite.

„Suntem cobai“, declară Fabio do Amaral, fost traficant de droguri, devenit ministru evenghelic. Acesta predică la o biserică din Santa Marta, unul dintre ghetourile (favelas) oraşului Rio de Janeiro. Ceea ce vrea el să sublinieze este faptul că locuitorii din Santa Marta fac parte din marele plan al autorităţilor de a curăţa mahalalele pentru Jocurile Olimpice din 2016, scrie „National Geographic“. 

Experimentul a fost demarat în noiembrie 2008, când forţe speciale ale poliţiei au invadat mahalaua, un şir de case şubrede din cărămidă şi ciment, cu poteci şi pante abrupte, chiar sub  cunoscuta statuie a Mântuitorului Hristos.

Spre deosebire de obişnuitele desfăşurări ale poliţiei din Rio împotriva traficanţilor de droguri (când tancurile veneau şi distrugeau totul), de data aceasta 112 ofiţeri au fost aduşi în decembrie ţi lăsaţi acolo pentru a restabili ordinea şi pentru a alunga bandele existente. 

Apoi Guvernul a construit blocuri de apartamente viu colorate, a tas electricitate şi a oferit gratuit 700 de frigidere. În prezent, locul este invadat de echipe de filmare şi vedete, precum Madonna şi John McCain. De asemenea, mulţi turişti au inclus favela în circuitul lor turistic. 

 Fabio a fost parte din această problemă a favelelor. El s-a născut în mahala în 1973 şi a crescut pentru a deveni un ucigaş cu porecla de„Bananeira“, pentru că le amintea oamenilor de un bananier atunci când mergea în mâini pe străzile înguste ale suburbiei. El a găsit credinţa cu ajutorul unei călugăriţe, însă schimbarea radicală nu s-a produs peste noapte. „Cred în pocăinţă treptată“, declară acesta. 

Când nu ţine predici, Fabio urmăreşte bărbaţi îmbrăcaţi sărăcăcios pe care încearcă să-i convingă să se înscrie la cursuri profesionale de construcţie. Este un pas mare pentru gunoieri sau oamenii străzii din Rio. Companiile nu se mai tem să-i angajeze şi există mai mult respect, însă nu se poate vorbi de un trai de viaţă luxos. 

Rio are nevoie de o soluţie pentru situaţia economică ce implică salarii mici, transport public sărac şi pentru un Guvern slab. „Se întâmplă în toată lumea, dar aici doza este mai mare“, susţine José Mariano Beltrame, secretarul de stat al securităţii publice.

Beltrame este autorul principal al planului de „pacificare“ a mahalalelor şi de dispersare a bandelor, cu o forţă de 12.500 de ofiţeri în 165 de comunităţi până în 2014, când va avea loc Cupa Mondială. Secretarul de stat al securităţii publice speră să lase în urmă un stat civil funcţional şi o economie juridică legală după Jocurile Olimpice din 2016.Cetăţenii cu speranţe mari cred că Beltrame este primul şef de securitate necorupt. El nu este din Rio, ci de pe câmpiile din sudul Braziliei. 

În alte mahalale ocupate de poliţie traiul de viaţă s-a îmbunătăţit. Copiii se joacă pe stradă, prietenii pot veni în vizită, dar oamenii încă sunt suspicioşi. „Oamenii nu vor să spună, dar cea mai mare teamă este că mâine va fi ca ieri. Ce se va întâmpla atunci când poliţia va pleca?“, se întreabă unul dintre colegii lui Fabio, Sérgio Souza de Andrade. 

Cantagalo, o favelă în formă de amfiteatru cu vedere la Rio este cartierul traficanţilor de droguri de mai bine de 35 de ani. Sloganurile de tipul „Noi suntem nebuni“ sau „Psihopaţii se nasc aici“ împodobesc pereţii tuturor clădirilor, acoperind picturile mai puţin violente ale artiştilor locali. Din momentul în care poliţia a preluat ordinea, în decembrie 2009, membrii bandelor nu au mai purtat  arme la vedere, dar nici nu au plecat toţi. „Sunt undeva acolo. A trebuit să-i respectăm înainte, pentru că ei deţineau controlul aici, dar acum le zic «Voi nu mai conduceţi aici, poliţia o face»“, declară Luiz Bezerra, preşedintele asociaţiei comunităţii.   

Poliţia e binevenită în astfel de locuri, chiar iubită, datorită eforturilor de publicitate. 

 Într-un fel, acum că bandele au plecat, fiecare e pe cont propriu: energia electrică nu mai vine gratuit, fiecare îşi plăteşte facturile, iar preţurile imobiliare au crescut în Botafogo, odată o zonă terorizată de gloanţe rătăcite. 

În ciuda planului de pacificare, starea de neîncredere din Rio îngreunează mult eforturile guvernamentale de a remodela oraşul. Accesele de furie apar periodic, aşa cum s-a întâmplat şi atunci când muncitorii au început să construiască un zid costisitor de ciment şi plastic de-a lungul autostrăzii Linha Vermelha. Oficialii l-au văzut ca o barieră a sunetului, dar criticii l-au denunţat ca fiind un ecran al vanităţii pentru a ascunde golfurile sordide şi întinderile de case sărăcăcioase. Rezidenţii acestor cartiere obişnuiau să meargă pe autostrada ce venea de la aeroport să vândă alune şi încărcătoare de telefon.

Îndoieli similare înconjoară viitoarele Jocuri Olimpice. Jumătate dintre arene vor fi în Barra da Tijuca, o staţiune de tipul celor din Miami, la 32 de kilometri de centrul oraşului. Aici săracii ies mai puţin în evidenţă. Locul este cunoscut sub numele de „Rio ce a uitat că face parte din Rio“. 

„Ar trebui să profitaţi de JO pentru a îmbunătăţi centrul oraşului, nu suburbiile, pentru a reduce inegalităţile şi pentru a face urbanism în favoarea celor săraci“, e sfatul venit din partea academicianului spaniol Jordi Borja, către guvernul din Rio. 

Cu siguranţă sume de bani importante sunt alocate şi zonelor sărace, iar rezultatele sunt bune. S-au ridicat în zonă blocuri de apartamente, un complex de sport şi un sistem de transport în comun pe cablu, care trece peste dealuri. Unii speră că astfel de structuri să devină precum Metroul londonez sau Podul Brooklyn, simbolizând valorile civice, deschiderea mahalalelor şi returnarea drepturilor civile locuitorilor, în calitate de rezidenţi ai oraşului Rio. 

Alţii spun că se cere prea puţin ca Rio, un oraş dominat de minuni naturale şi drame umane, să fie reprezentat de nişte structuri create de om. Oraşul ce a transformat samba într-un spectacol a investit 250 de milioane de dolari într-o sală de muzică imensă în Barra da Tijuca, între ale cărei ziduri nu a răsunat nicio notă muzicală, în cei 10 ani de la construire. 

 „Rio este un oraş de sărbătoare, dar trebuie să-l organizăm. Carnavalul reprezintă un fel de dezordine organizată pe care noi încercăm să o copiem“, spune primarul Eduardo Paes. 

Însă carnavalul are loc o singură dată pe an, iar eforturile de a schimba Rio pentru JO din 2016 vor lua sfârşit într-un final. Atunci, viitorul acestor mahalale va sta, cel mai probabil, în mâinile unor oameni precum Fabio, care fac apel la mântuire. Biserica lui Fabio, plină de copii săraci şi adulţii care nu pot renunţa la droguri, se află lângă o piaţă în care se află o statuie a lui Michael Jackson, aceeaşi piaţă în care starul pop a înregistrat videoclipul piesei „They don’t care about us“.