Fostul preşedinte Fernando Collor de Mello, condamnat pentru corupție, a fost plasat în arest la domiciliu din motive „umanitare”

Închis săptămâna trecută pentru corupţie, fostul preşedinte brazilian Fernando Collor de Mello (1990-1992) va putea să îşi execute pedeapsa în arest la domiciliu din motive „umanitare”, a anunţat joi un judecător, potrivit AFP.

Primul preşedinte brazilian ales prin vot universal şi direct după dictatura militară dintre anii 1964-1985, Collor de Mello, 75 de ani, a început să execute o pedeapsă de aproape nouă ani pentru primire de mită între 2010 şi 2014 în timp ce era senator, scrie Agerpres, citâmnd AFP.

Collor se află, de la arestare, într-o „aripă specială” a unei închisori din Maceio (nord-est), fieful său electoral, unde beneficiază de o celulă individuală, dată fiind „condiţia sa de ex-preşedinte”.

Avocaţii săi solicitaseră plasarea lui în arest la domiciliu din motive de sănătate. El suferă de boala Parkinson.

Judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă a admis această cerere, invocând „starea gravă de sănătate” a lui Collor, „vârsta sa şi nevoia unui tratament specific”. Fostul preşedinte va trebui să predea paşaportul său şi să poarte o brăţară electronică la gleznă, a adăugat magistratul.

Ale președinte în 1989,  Collor de Mello suscitase speranţe imense, după anii de plumb ai regimului militar, însă noul preşedinte a demisionat la mijloc de mandat, în 1992, după ce parlamentul deschisese împotriva sa o procedură de destituire pentru corupţie pasivă.

Fostul preşedinte a fost condamnat în 2023 într-un mega-scandal scos la lumină de ancheta tentaculară „Lava Jato”, care a zguduit scena politică braziliană timp de un deceniu.

 Collor a fost găsit vinovat pentru luare de mită

Collor de Mello, senator de centru-dreapta între 2006 şi 2022,  a fost găsit vinovat de primirea de mită între 2010-2014 pentru a facilita „în mod ilegal” semnarea unor contracte între o firmă a BTP şi o filială a companiei petroliere publice Petrobras.

Fernando Collor de Mello nu este primul fost lider brazilian care a avut probleme cu justiţia.

După sfârşitul regimului militar, patru din cei şapte preşedinţi brazilieni au fost la un moment dat condamnaţi, închişi sau destituiţi.