Femeile şi Legiunea străină

Deşi nu există nicio prevedere care să interzică femeilor să se alăture Legiunii străine, în realitate nu întâlneşti luptătoare în rândurile sale şi asta, susţin comandanţii acestei unităţi de elită a armatei franceze, din cauza faptului că selecţia şi antrenamentele pentru a primi bereta albă de legionar sunt draconice. A existat totuşi o excepţie.

Chiar dacă Legiunea străină nu angajează în mod direct amazoane, există femei în Legiune care fac diverse activităţi administrative cum ar cea de secretară. Femeile servesc totuşi ca ofiţeri sau subofiţeri, pot purta bereta albă, dar nu şi celelalte atribute.

În anul 2000, ministrul francez al Apărării de la acea vreme, Alain Richard, a semnat un decret de ridicare a interdicţiei privind angajarea  femeilor în Legiunea străină sau comandourilor Marinei. În anii 2000, dintre cei 101 angajaţi civili ai Legiunii, 33 erau femei. 

Legiunea străină a fost creată în 1831 şi numără 7.800 de legionari de 138 de naţionalităţi diferite, împărţiţi în zece regimente. Normele de recrutare sunt foarte severe: un ucenic legionar este recrutat din zece candidaţi 

Susan Travers, britanica din Legiunea străină

Susan Travers a servit în a 3-a demi-brigadă a Legiunii străine şi a fost asistentă medicală, amantă şi şofer al generalul Koenig în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Susan Travers s-a născut la 23 septembrie 1909, în Marea Britanie, fiind fiica unui amiral al Marinei Britanice. Înainte de război, a fost jucătoare de tenis. A murit la Paris în 18 decembrie 2003. A luat parte la bătălia de la Bir-Hakeim,  unde pentru comportamentul său în luptă a primit Crucea de Război  1939-1945. În timpul războiului, Susan Travers a fost rănită când vehiculul său a trecut peste o mină. Apoi a activat în Italia, Franţa şi Germania.

După război, ea a fost angajată a Legiunii străine cu grad de adjutant-şef. Apoi a slujit în Indochina şi a părăsit armata în iunie 1947, după căsătoria sa cu un ofiţer al Legiunii străine, Schlegemilch. În 2000, la vârsta de 90 de ani, ea şi-a scris, cu ajutorul lui Wendry Holden, autobiografia: “Atâta timp cât durează ziua mâine “, memoriile singurei femei care a servit vreodată în Legiunea străină franceză.

A fost, de asemenea, decorată cu medalia comemorativă 1939-1945, cu medalia colonială, meritul sirian de clasa a IV-a, cu Crucea finlandeză de eliberare. A fost, de asemenea, Ofiţer al Ordinului Nicham Iftikar.

A mai există o femeie care a luptat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial alături de legionari. Este vorba de Edmonde Charles-Roux, jurnalistă la revistele Elle şi Vogue, soţia omului politic francez  Gaston Defferre. 

A murit anul trecut, la vârsta de 95 de ani. Fiică de ambasador, asistentă, jurnalistă, scriitoare, preşedinta Academiei Goncourt, Edmonde Charles-Roux, a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial voluntar asistentă pe ambulanţă, mai întâi într-o unitate a Legiunii străine, regimentul al 11-lea. A fost rănită la Verdun ajutând un legionar. Apoi intră în rezistenţă, ca asistenta medicală.

Edmonde Charles-Roux s-a implicat  ulterior în ajutorarea legionarilor săraci şi a primit în 2007 distincţia şi rangul de corporal de onoare al Legiunii străine.

În aprilie 2010, a primit de la preşedintele Republicii Nicolas Sarkozy decoraţia Comandor al Legiunii de Onoare, fiind ridicată în grad de Mare Ofiţer în iulie 2013.

Gradele din Legiunea Străină

În Legiunea Străină sunt trei categorii de grade: legionari propriu-zişi, subofiţeri şi ofiţeri.Legionarii propriu-zişi pot fi încadraţi în una din următoarele categorii: voluntar (15 săptămâni de antrenament), soldat clasa a 2-a (ce parcurge un ciclu complet de antrenament), soldat clasa 1 (până în 2 ani de serviciu în legiune), caporal (peste 2 ani de serviciu) şi caporal-şef (peste 6 ani de serviciu).

Subofiţerii se împart în: sergent (după 3 ani de activitate), sergent-şef (7-14 de activitate, şi 3 ani de zile ca sergent), adjutant (cel puţin 3 ani ca sergen-şef), adjutant-şef (cel puţin 14 ani de activitate, din care 4 ani ca adjutant) şi sergent-major.

Ofiţerii, sunt în marea lor majoritate din armata franceză, şi se impart în: cadet, sublocotenent, locotenent, căpitan, comandant-maior, locotenent-colonel, colonel şi brigadier general.

Când viaţa bate filmul. Peripeţiile unui oltean care a ajuns să lupte în Legiunea Străină