Femeile cuceresc puterea

Pratibha Patil - prima femeie aleasă preşedinte în India, Cristina Kirchner se pregăteşte să îi calce pe urme în Argentina. Benazir Buto ar putea fi, din nou, premier în Pakistan La 60 de

Pratibha Patil - prima femeie aleasă preşedinte în India, Cristina Kirchner se pregăteşte să îi calce pe urme în Argentina. Benazir Buto ar putea fi, din nou, premier în Pakistan

La 60 de ani de la obţinerea independenţei Indiei, funcţia supremă în stat va fi deţinută de o femeie. În Pakistan, Benazir Buto ar câştiga alegerile pentru funcţia de premier, dacă s-ar prezenta la scrutin. Şi argentinienii par pregătiţi să fie conduşi, din nou, de o femeie.

Cristina Fernández de Kirchner, soţia actualului şef al statului, şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale. Presa o compară fie cu Evita Peron, fie cu Hillary Clinton.

Indienii au ales, pentru prima dată, o femeie, Pratibha Patil, în funcţia de preşedinte al ţării. Avocata de 72 de ani a câştigat fără probleme şi la o diferenţă mare scrutinul în care a candidat împotriva vicepreşedintelui Bhairon Singh Shekhawat.

Sonia Gandhi, preşedintele Partidului Congresului, aflat la putere, a ajutat-o pe Pratibha Patil să iasă dintr-o relativă obscuritate, apreciind că venirea unei femei în acest post ar ajuta în lupta împotriva discriminării sexuale. În timpul campaniei, cea mai virulentă pe care a cunoscut-o India într-un scrutin pentru acest post, Patil a fost acuzată că şi-a protejat fratele, bănuit de crimă, şi soţul, amestecat într-un scandal legat de o sinucidere. Preşedintele are o funcţie mai mult onorifică.

Benazir Buto se pregăteşte de alegeri

Tatăl şi doi fraţi i-au fost ucişi, ea a fost exilată. Şi totuşi, Benazir Buto abia aşteaptă să se întoarcă în Pakistan. Fostul premier se bazează pe ajutorul americanilor şi pe cel al britanicilor. După atentatele din 11 septembrie, preşedintele Pakistanului a fost perceput ca un aliat al SUA în lupta împotriva terorismului.

Pentru a beneficia de sprijinul său în conflictul cu talibanii din Afganistanul vecin, occidentalii i-au trecut multe cu vederea, inclusiv trecutul. "Este unul dintre prietenii mei cei mai buni", declara George W. Bush, în 2006. Între timp, însă, tonul s-a mai schimbat.

Chiar dacă Washingtonul şi Londra continuă să declare public că Musharraf este cel mai potrivit pentru a-i stopa pe extremiştii islamici, în realitate au ajuns la concluzia că generalul nu este tocmai un aliat de nădejde. Pentru a face o schimbare reală ar fi necesară reinstaurarea democraţiei.

Şi cum s-ar putea face mai bine acest lucru decât prin readucerea la putere a fostului premier Benazir Buto, membră a celei mai cunoscute "dinastii" care a condus vreodată Pakistanul. Buto a fost premier în două rânduri. În 1999, a plecat în Statele Unite pentru a susţine o serie de conferinţe. Imediat ce a părăsit

Pakistanul, premierul de atunci, Nawaz Sharif, a acuzat-o de corupţie şi l-a aruncat în închisoare pe soţul ei, Asif Zardari. În toamna aceluiaşi an, Musharraf a venit la putere printr-o lovitură de stat, decis să nu o mai lase pe Benazir să se întoarcă vreodată acasă.

Generalul se temea că simpla ei prezenţă ar putea încinge spiritele. După atentatele de la World Trade Center, lumea a uitat de fostul premier pakistanez. Exilată, Benazir a ţinut legătura cu membrii partidului său doar prin telefon, dintr-o vilă roz, situată în Dubai.

Fostul premier, favorit în sondaje

Situaţia s-a schimbat în 2004, când ministrul britanic de externe, Jack Straw, "a convocat-o" la sediul Foreign Office. După câteva săptămâni, Benazir a primit un mesaj din partea liderului pakistanez. Acesta se arăta dispus să colaboreze cu ea şi, pentru a-şi demonstra bunele intenţii, l-a eliberat pe Asif Zardari.

La începutul lui 2005, Benazir Buto a fost invitată, din nou, la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Londra. De data aceasta, discuţiile s-au axat pe temerile britanicilor de izbucnire a unui haos într-o eră post-Musharraf.

Presat de Condoleezza Rice să organizeze alegeri libere, generalul i-a transmis un nou mesaj de "împăcare".

Benazir i-a trimis o listă cu cererile ei: alegeri democratice, eliberarea deţinuţilor politici, o comisie electorală independentă şi reinstaurarea Constituţiei din 1973.

Dar Musharraf nu era încă pregătit pentru atâtea concesii. După ce la începutul acestui an, George W. Bush a emis primele critici publice la adresa sa, generalul şi-a dat seama că trebuie să ajungă la o înţelegere cu Benazir Buto.

Şi aceasta s-a arătat dispusă să renunţe la o parte din pretenţii. Ea i-a promis preşedintelui că, dacă va fi aleasă premier la alegerile din toamnă, Musharraf îşi poate păstra funcţia de şef al statului în următorii cinci ani. Sondajele arată că Benazir ar câştiga detaşat, dacă s-ar prezenta la alegeri.