Expert american: „Reacţia Frăţiei Musulmane la proteste va costa Egiptul”

Protestele din lumea musulmană declanşate de filmuleţul denigrator au fost conduse după acelaşi scenariu ca cele împotriva publicării caricaturilor profetului în 2006, explică Jytte Klausen, expertă în politică comparată pentru FP România. Ea avertizează că preşedintele Morsi riscă să strice parteneriatul cu SUA, cu consecinţe economice grave pentru ţara sa.   

Cum explicaţi actualul val de proteste din lumea musulmană şi atacurile împotriva ambasadelor americane din Egipt, Libia şi Yemen? Care au fost forţele din spatele acestora? Al-Qaida sau salafiştii?

Protestele şi atacurile au fost rezultatul mai multor factori. Forţele principale care le-au orchestrat au fost ultraşii şi salafiştii în Egipt şi militanţi care fac parte din grupuri care au legături cu Al-Qaida şi care acum operează liber în aceste ţări din cauza dificultăţilor pe care guvernelor de după Primăvara Arabă de a prelua controlul asupra poliţiei şi armatei.

Este această răbufnire de anti-americanism o consecinţă a venirii la putere a islamiştilor prin alegeri democratice, sau un semn al frustrării grupurilor salafiste radical care n-au câştigat alegerile şi care vor să destabilizeze aceste ţări şi să submineze noile instituţii?

Anti-americanismul este un sentiment latent puternic peste tot în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, şi chiar în unele colţuri ale Europei. Dar este o greşeală să privim aceste proteste ca o erupţie spontană a furiei musulmane. Nu a fost aşa.  Ultrasalafiştii şi militanţii inspiraţi de Al-Qaida au acum acelaşi ţel: să-i împiedice pe musulmanii moderaţi să se apropie prea mult de Occident şi să destabilizeze ţările Primăverii Arabe.  

Cine este de vină pentru actualele incidente? Libertatea de exprimare care permite răspândirea de filme degradante precum The Innocence of Muslims sau salafiştii şi noile guverne islamiste?

Reclamaţiile legate de faptul că libertatea de expresie merge prea departe sunt deplasate. Chiar salafiştii se folosesc de ea. Liberalizarea cenzurii în Egipt a contat şi în acest caz. Nefericitul film „Innocence of Muslims” a fost difuzat pentru prima oară nu în SUA, ci în Cairo. El a fost scos la lumină de un canal TV ultra-salafist.

Ce similarităţi vedeţi între actualele proteste şi reacţia la publicarea caricaturilor profetului Mahomed într-un ziar danez în 2006?

Toate aceste reacţii sunt influenţate de lecţiile protestului din 2006 împotriva caricaturilor. Este ca Groundhog Day, filmul în care personajul principal trăieşte aceeaşi zi din nou şi din nou. Singura diferenţă este că acum n-a fost nevoie decât de două săptămâni pentru ca evenimentele să se declanşeze, pe când în 2006 a durat şase luni. Militanţii au folosit chiar aceeaşi simbolistică şi sloganele de atunci de genul: „Decapitaţi-i pe cei care insultă Islamul”.

Şi reacţiile guvernelor au fost similare. De la preşedintele egiptean care a cerut preşedintelui Obama să prezinte „scuze” în numele SUA la campania publicitară americană la televiziunile din Pakistan, prin care SUA respingeau orice responsabilitate, dar condamnau caricaturile ca ofensatoare şi la insistenţa media că „portretizarea profetului este ofensatoare pentru toţi musulmanii”, toate parcă urmează scenariul din 2006. Problema portretizării în sine a profetului ca sursă a problemei este însă falsă. Adevărata problemă este că producţia YouTube şi caricaturile franceze folosesc imagini degradante pentru a denigra Islamul.

Cum evaluaţi reacţia preşedintelui Morsi şi a Frăţiei Musulmane la aceste proteste?

Preşedintele Morsi şi ceilalţi lideri islamişti moderaţi au nevoie de ajutorul Occidentului şi în special de cel al SUA pentru a-şi stabiliza economiile. Ei ar trebui să reziste tentaţiei de a se folosi de o retorică anti-americană cu scopul de a-şi consolida puterea în ţară. Una dintre marile lecţii ale protestelor din 2006 împotriva caricaturilor şi ale Primăverii Arabe este că ceea ce se întâmplă acasă nu rămâne acasă, ci produce consecinţe în exterior. Trăim într-o lume transparentă iar incapacitatea preşedintelui Morsi de a gestiona problema ultra-salafiştilor şi eşecul de a proteja ambasada americană din Cairo tocmai i-a făcut viaţa mai grea. Cererea sa de a şterge o datorie de un miliard de dolari a statului egiptean către SUA şi de a primi în continuare ajutorul militar de 1,3 miliarde de dolari pe an va fi primită cu răceală de Washington. 

Jytte Klausen este profesoară de politică comparată la Universitatea Brandeis din SUA şi autoare a volumului „The Cartoons that shook the world”