Este nevoie de o armată europeană?

Liderii francezi, germani şi britanici au semnalat în ultimul timp dorinţa de a nu se mai bizui numai pe SUA şi pe NATO ca garanţi ai securităţii europene UE se conturează drept

Liderii francezi, germani şi britanici au semnalat în ultimul timp dorinţa de a nu se mai bizui numai pe SUA şi pe NATO ca garanţi ai securităţii europene

UE se conturează drept puterea cu cel mai mare potenţial pentru a înlocui supremaţia militară a SUA, consideră unii analişti de peste ocean.

Declaraţiile din ultimul timp ale oficialilor francezi, germani şi britanici arată că Europa are o agendă militară comună, în ciuda votului negativ al irlandezilor privind tratatul european. Recent, la preluarea preşedinţiei rotative a UE de către Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat că "UE va deveni o forţă politică numai dacă îşi creează propriul sistem de apărare".

"Există diferite opinii în această privinţă, dar sunt convins că UE va deveni mai puternică din punct de vedere politic dacă este capabilă să se apere şi să gestioneze toate forţele şi mijloacele necesare pentru a-şi susţine politicile", a spus Sarkozy în discursul de prezentare a programului său.

Sarkozy a dat exemplul Kosovo, spunând că "este o problemă europeană care trebuie rezolvată de europeni".

Ţările UE nu o pot rezolva dacă nu dispun de mijloacele militare necesare şi de contingentul militar care le va permite să impună o soluţie la care vor ajunge liderii europeni", a spus preşedintele francez.

Germania susţine iniţiativa Franţei

Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, s-a declarat recent în favoarea creării unei armate europene. Într-un discurs ţinut la Berlin, el a afirmat că rezultatul unei consolidări a capacităţilor militare trebuie să fie o armată europeană. Alţi politicieni germani social-democraţi - actualmente parte a coaliţiei la putere împreună cu creştin-democraţii - au susţinut şi ei aceeaşi idee.

"Va exista totuşi opoziţie la ideea unei armate europene, aşa cum a fost în trecut opoziţia împotriva unei monede comune. Dar statele singure nu mai sunt capabile să facă faţă ameninţărilor actuale", a afirmat fostul ministru al apărării, Peter Struck.

Marea Britanie renunţă la reticenţă

Marea Britanie, care s-a arătat adesea reticentă la entuziasmul francez pentru crearea unui comandament al operaţiunilor UE în afara NATO, a semnalat de curând o schimbare de poziţie.

Într-un pasaj controversat al unuia dintre recentele sale discursuri, care a fost aprobat de Downing Street, Milliband a lansat un atac la adresa euroscepticilor privind domeniul apărării. "Aşa cum au demonstrat războaiele din Balcani din anii '90, dacă Europa nu îşi dezvoltă propriile capacităţi militare, suntem condamnaţi să aşteptăm până când SUA şi NATO sunt gata să intervină.

Capacităţi militare proprii înseamnă un adevărat rol al Europei în prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, prin furnizarea de experţi militari, sau dispunerea de soldaţi în zone unde NATO nu este angrenată. Miliband a subliniat rolul trupelor UE în antrenarea forţelor palestiniene de poliţie în Cisiordania.

Ameninţare la adresa NATO?

Unii analişti americani consideră că o armată europeană ar fi o ameninţare directă la adresa NATO şi mai ales a Washingtonului.

Totuşi, Victoria Nuland, ambasadorul SUA la NATO, a salutat o politică mai puternică de apărare a UE. Poziţia SUA ar putea fi influenţată de venirea la putere a lui Sarkozy, deoarece el a fost de acord să reintegreze Franţa în structurile militare ale NATO, notează cotidianul britanic "Guardian".

Proiect militar franco-german

"Sunt indicii că agenda militară franco-germană va domina relaţiile transatlantice în următorii doi ani, în condiţiile în care disponibilitatea Americii de a-şi angaja trupele în teatrele de operaţiuni continuă să se diminueze", scrie revista americană "Philadelphia Trumpet".

Publicaţia afirmă că liderii europeni au observat potenţialul militar în scădere al Americii şi îşi dau seama că nu se mai pot bizui pe SUA ca garant al securităţii europene. "Devine din ce în ce mai clar că UE se conturează drept puterea cu cel mai mare potenţial pentru a umple golul creat de declinul Americii", scrie publicaţia americană.

Aşa cum au demonstrat războaiele din Balcani din anii '90, dacă Europa nu îşi dezvoltă propriile capacităţi militare, suntem obligaţi să aşteptăm până când SUA şi NATO sunt gata să intervină
David Milliband
ministrul britanic de externe

Forţele militare europene "irosesc banii contribuabililor"

Forţele armate europene sunt inadecvate, au performanţe slabe şi irosesc banii contribuabililor, potrivit unui raport publicat recent de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra.

O investigaţie a IISS a stabilit că numai 2,7% din personalul militar este pregătit pentru operaţiuni în afara Europei. Restul nu este echipat sau antrenat la un nivel suficient pentru dispunerea în teatrele de operaţiuni. În 2007, UE a avut circa 71.000 de soldaţi dispuşi în străinătate din totalul de aproape 2.000.000 de soldaţi.

Lipsuri şi neînţelegeri

Raportul pune în evidenţă lipsurile şi neînţelegerile care au creat probleme comandanţilor militari, mai ales în rândul forţelor din Afganistan.

Ele includ diferenţele între ţări privind regulile de angajare în luptă, care au limitat, de exemplu, rolul trupelor germane. Politica Franţei şi cea a Marii Britanii vor fi "determinante" pe viitor, arată studiul. Impulsul franco-britanic "ar ajuta Europa să joace un rol eficient în crizele internaţionale şi să cheltuiască eficient banii contribuabililor".

Puţini soldaţi calificaţi

Raportul arată că, în timp ce există mulţi soldaţi de infanterie, "cei care au anumite calificări sunt puţini".

Documentul mai vorbeşte despre criza de elicoptere, despre irosirea de bani din cauza multitudinii de companii care produc echipament pentru pieţele proprii şi de resursele inadecvate alocate cercetării şi dezvoltării. "Forţele armate europene (cu unele excepţii) nu sunt capabile să realizeze obiectivele definite de guvernele lor", adaugă raportul. (Ana-Maria Vieru)

Jumătate din soldaţii britanici, gata să demisioneze

Capacitatea Marii Britanii de a susţine campaniile militare din Irak şi Aganistan este sub semnul întrebării. Aproape jumătate din personalul militar (47%) este gata să demisioneze, arată un sondaj recent al ministerului britanic al apărării, realizat pe un eşantion de 24.000 de soldaţi. Cercetarea pune în evidenţă un nivel fără precedent de nemulţumire în privinţa echipamentelor, a salariilor şi un moral scăzut în rândul soldaţilor.

În cadrul forţelor terestre 59% din soldaţii chestionaţi au moralul scăzut, în marină cifra este de 64% iar în cadrul forţelor aeriene - 72%. Armata are deja un deficit de 5.000 de soldaţi, iar rata demisiilor este mare în rândul tinerilor ofiţeri cu experienţă.

Un total de 110 soldaţi britanici au murit în Afganistan din noiembrie 2001, dintre care 24 în acest an. În Iraq numărul soldaţilor ucişi este de 176, dintre care doi în acest an. Cercetările au arătat că echipamentele inadecvate au fost de multe ori cauza morţii.