Criza „numără“ românii din Ungaria
0Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul de la Budapesta vor diminua fenomenul „bişniţei“ cu identitatea românească. Înjumătăţirea bugetelor destinate autoguvernărilor româneşti din Ungaria îi descurajează pe cei care înainte de criză se declarau români doar pentru banii de la stat.
Jurnalista Eva Iova, membră a comunităţii româneşti din ţara vecină, a declarat pentru „Adevărul" că, pentru prima oară de multă vreme, Consiliul Naţional al Minorităţilor din Ungaria este format în majoritate de etnici sută la sută români. Din cei 25 de membri ai acestei structuri, care reprezintă comunitatea pe lângă Guvernul şi Parlamentul de la Budapesta, doar patru sunt „falşi români".
Lege deficitară
„Situaţia este însă destul de gravă la Budapesta, unde din şapte membri ai autoguvernării româneşti, şase sunt unguri, ţigani sau orice altceva, numai români nu", a declarat Iova. „Am sesizat Parchetul şi alte autorităţi abilitate ale statului ungar să ia măsuri contra acestor persoane care susţin că sunt români doar ca să ia două mii de euro, sprijinul dat de Guvernul de la Budapesta pentru fiecare autoguvernare a minorităţilor", a completat jurnalista.
Opinia este împărtăşită şi de Traian Kresta, preşedintele în exerciţiu al Autoguvernării Naţionale a Românilor. Acesta menţionează că amploarea pe care a luat-o „etnobişniţa" în ultimii ani este provocată de legislaţia electorală deficitară din Ungaria. În prezent, oricine poate vota la alegerile pentru minorităţi dacă-şi declară, pe proprie răspundere, apartenenţa la o anumită minoritate şi poate forma o autoguvernare locală.
Kresta susţine că situaţia se va schimba doar dacă organizaţia minorităţii ar confirma apartenenţa la ea a persoanelor care se înscriu pe listele de alegători. „Poate peste patru ani, când se va schimba legea din Ungaria, să fie impuse sancţiuni pentru astfel de cazuri de „etnobiznis", este de părere jurnalista Eva Iova.
Până atunci, doar presiunile diplomatice din partea Guvernului român să dea rezultate", a spus Iova. Ea a precizat că un prim pas a fost făcut de Ambasada României la Budapesta care s-a distanţat de autoguvernarea românească din capitala ungară, în care există doar o singură etnică română.
Avantajele austerităţii
Criza care a înjumătăţit în 2011 fondurile destinate minorităţilor are toate şansele să-i alunge pe „speculanţii de altădată" (anul trecut bugetul pentru minorităţi s-a ridicat la 400.000 de euro). „Dacă nu le dai bani, mor ei („falşii români" - n.r.) singuri. Nu vor mai vrea să se declare români doar pentru o mie de euro pe an", a explicat Iova râzând.
"Nu vor mai vrea să se declare români doar pentru o mie de euro pe an."
Eva Iova
jurnalistă „Foaia
Românească"
Votul ungurilor, contestat la Bruxelles
Cetăţenia ungară, la mare căutare în ţările vecine Ungariei Foto: Reuters
Acordarea dreptului la vot în Ungaria etnicilor maghiari din afara ţării „nu este acceptabilă". Declaraţia vehementă nu vine din partea vreunui stat european care are o importantă comunitate de maghiari, ci din partea liderului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul.
Declaraţia este cu atât mai surprinzătoare cu cât premierul de la Budapesta, Viktor Orban (FIDESZ), face parte din familia politică a popularilor europeni. „Acordarea dreptului la vot maghiarilor din străinătate echivalează cu nerecunoaşterea frontierelor", a explicat Daul.
Şefia UE, fără exagerări
Guvernul de la Budapesta şi-a anunţat intenţia de a adopta o măsură care le-ar permite celor aproximativ 3,5 milioane de etnici maghiari din ţările vecine, în principal din România şi Slovacia, să voteze în alegerile ungare. Legea este considerată o ameninţare în Slovacia, unde etnicii maghiari reprezintă zece la sută din cei 5,4 milioane de locuitori ai ţării.
În schimb, România a anunţat că nu are nicio problemă cu această măsură. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a asigurat, în urmă cu câteva zile, că ţara sa nu va folosi preşedinţia semestrială a UE pentru a promova interese ale comunităţilor maghiare din alte state membre.
„Preşedinţia ungară nu va face combinaţii sau amestecuri între legile naţionale ungureşti şi cele ale preşedinţiei europene", a spus diplomatul. El a precizat că Budapesta a încercat fără succes să pună problema minorităţilor pe agenda UE.
„Totuşi, vom folosi această oportunitate fără exagerări, într-un mod normal, pentru preşedinţia ungară a UE. Vom face aceasta ţinând cont de contribuţia culturală a minorităţilor naţionale din România, Danemarca, Spania", a completat el.