Criza armeano-azeră: Erevanul anunță moartea a 105 soldați armeni, mai mult decât dublu față de bilanțul de marți

Premierul armean Nikol Pașinian a anunţat miercuri că bilanţul pierderilor suferite de armata ţării sale în ciocnirile de la graniţa cu Azerbaidjan se ridică la 105 morţi, mai mult decât dublu faţă de bilanţul deceselor raportat de Erevan cu o zi în urmă, transmite Agerpres.

„Conform datelor recente, în acest moment, 105 militari ai Forţelor armate armene şi-au pierdut viaţa", a declarat Pașinian într-o intervenţie în faţa parlamentului ţării.

Erevanul raportase cel puţin 49 de victime cu o zi în urmă, în timp ce Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunţat 50 de victime.

Potrivit Ministerului armean al Apărării, situaţia de-a lungul întregii frontiere continuă să fie „încordată”, iar inamicul şi-a reluat atacurile intense cu artileria „inclusiv asupra oraşelor armene”, utilizând masiv drone.

„Forţele armene iau măsuri corespunzătoare pentru a da un răspuns adecvat inamicului", potrivit acestuia.

Preşedintele Legislativului armean, Alen Simonian, subliniase cu câteva ore înainte că bombardamentele azere au făcut victime şi în rândul populaţiei civile, fără a preciza numărul acestora.

Totodată, presa locală a relatat despre evacuarea a peste 2.500 de persoane din zonele din apropierea graniţei şi suspendarea activităţilor şcolare în două regiuni unde au fost înregistrate bombardamente ieri şi astăzi.

Armenia şi Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc miercuri de noi atacuri la frontiera lor comună, antrenând o reizbucnire a violenţelor, soldate cu 150 de morţi, şi care pereclitează fragilele negocieri de pace, potrivit AFP.

Aceste confruntări, care au izbucnit în noaptea de luni spre marţi, sunt cele mai intense de la războiul care a opus în 2020 cele două ţări din Caucaz, făcând peste 6.500 de morţi.

Azerbaidjanul, care a anunţat 50 de soldaţi ucişi în rândurile sale, a propus miercuri Erevanului să-i predea corpurile a 100 de militari armeni, invitând totodată la o încetare a focului.

Rusia, care consideră Caucazul drept zona sa de influenţă, anunţase un armistiţiu marţi dimineaţă, dar cele două tabere s-au acuzat apoi reciproc de încălcarea acestuia.

Acest nou episod sângeros intervine în timp ce atenţia Moscovei, mediator tradiţional în regiune, este acaparată de intervenţia sa militară în Ucraina.

Ministerul armean al Apărării a afirmat miercuri că Baku „şi-a reluat atacurile cu artilerie, mortiere şi arme de mare calibru în direcţiile Djermuk, Verin Şorja”, două localităţi armene din apropierea frontierei azere.

Ministerul azer al Apărării a afirmat că forţele armene „bombardaseră în timpul nopţii poziţiile noastre în zonele Kelbajar şi Lacin”.

Baku a acuzat de asemenea forţele armene de tiruri cu obuziere asupra a trei sate azere. Armenia a dezminţit aceste acuzaţii.

Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice rivale, s-au confruntat în două războaie în ultimele trei decenii pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah.

Reluarea luptelor sângeroase ilustrează cât de explozivă rămâne situaţia, în acelaşi timp în Nagorno-Karabah şi la frontiera oficială între cele două ţări.

Armenia a cerut comunităţii internaţionale să reacţioneze, în timp ce UE, SUA, Franţa, Rusia, Iran şi Turcia şi-au exprimat preocuparea şi au cerut să se pună capăt violenţelor.

Aflat în vizită în Kazahstan, papa Francisc s-a declarat „preocupat” de violenţele în Caucaz şi a chemat „la rugăciune pentru ca în aceste teritorii confruntarea paşnică şi armonia să prevaleze asupra certurilor”.

Rusia a desfăşurat în noiembrie 2020 trupe de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, dar după ofensiva sa în Ucraina, Moscova este izolată pe scena internaţională şi rolul său de mediator este pus semnul întrebării.