Columbia trimite forțe armate la granița cu Venezuela

Preşedintele columbian Gustavo Petro a anunţat sâmbătă că a ordonat desfăşurarea de trupe la graniţa cu Venezuela, în urma atacurilor aeriene lansate de SUA asupra ţării vecine, relatează AFP.

Petro a postat pe X că guvernul său a organizat o reuniune pe tema securității naționale, în cadrul căreia s-a decis trimiterea de forțe la graniță, în contextul unui potențial „aflux masiv” de persoane care părăsesc Venezuela.

Președintele Columbiei a calificat bombardamentele americane o „agresiune împotriva suveranităţii” Americii Latine şi a avertizat că acestea riscă să declanşeze o criză umanitară.

Într-o reacţie pe reţeaua X, Gustavo Petro a avertizat asupra unei escaladări periculoase a tensiunilor în regiune şi a reafirmat angajamentul Columbiei faţă de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranităţii statelor şi soluţionarea paşnică a conflictelor.

Anterior, Petro a cerut convocarea imediată a Organizaţiei Statelor Americane (OEA) şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Guvernul columbian a respins orice acţiune militară unilaterală care ar putea pune în pericol populaţia civilă şi a anunţat măsuri preventive pentru protejarea frontierei colombo-venezuelene, precum şi pentru gestionarea eventualelor consecinţe umanitare sau migratorii.

Venezuela a denunţat sâmbătă o agresiune militară americană „foarte gravă” împotriva unor zone civile şi militare din Caracas şi din statele nordice Miranda, Aragua şi La Guaira şi a ordonat „desfăşurarea comandamentului pentru apărare integrală a naţiunii”.

Explozii au zguduit capitala Caracas în noaptea de sâmbătă spre dumunică, guvernul venezuelean susținând că SUA a lansat o serie de atacuri asupra unor ținte civile și militare.

Într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social, preşedintele SUA, Donald Trump, a confirmat un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas, şi că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi soţia sa au fost scoşi din ţară.

Vicepreședintele lui Maduro, Delcy Rodriguez, a declarat pentru televiziunea de stat că nu știe unde se află președintele și soția sa și i-a cerut lui Trump dovezi că sunt în viață.

Atacul SUA asupra Venezuelei a susitat un val de reacţii internaţionale 

Reacţiile internaţionale arată o polarizare accentuată: aliaţii şi partenerii SUA din regiune salută operaţiunea ca pe o lovitură dată regimului Maduro, în timp ce adversarii Washingtonului o consideră o agresiune ilegală cu potenţial destabilizator global, relatează EFE.

Între aceste două tabere, numeroase state şi organizaţii regionale adoptă o atitudine prudentă, concentrată pe evaluarea riscurilor şi pe protejarea stabilităţii regionale.

Preşedintele argentinian, Javier Milei, a salutat pe reţelele de socializare anunţul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Reacţia sa a fost urmată de mesaje similare din partea unor oficiali guvernamentali argentinieni, care au prezentat evenimentul drept un pas spre „eliberarea Venezuelei”.

Preşedintele chilian, Gabriel Boric, a exprimat „îngrijorare şi condamnare” faţă de acţiunile militare ale SUA, subliniind că criza venezueleană trebuie rezolvată prin dialog, multilateralism şi respectarea dreptului internaţional, nu prin forţă sau ingerinţă externă.

Preşedintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a denunţat un „atac criminal” al Statelor Unite împotriva Venezuelei şi a avertizat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”.

Alianţa Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a descris operaţiunea drept un „act criminal de război”, acuzând Washingtonul că urmăreşte jefuirea resurselor strategice ale Venezuelei, în special petrolul şi aurul. Blocul regional a cerut guvernelor şi organismelor internaţionale să respingă ferm intervenţia.

Statele membre ale Comunităţii Caraibiene (CARICOM), care include 15 naţiuni, au convocat rapid o reuniune de urgenţă, anunţând că monitorizează atent situaţia, pe care o consideră „de mare îngrijorare” pentru regiune, din cauza posibilelor efecte asupra ţărilor vecine.

„Spania face apel la dezescaladare, reţinere şi respectarea dreptului internaţional în Venezuela”, a declarat Ministerul spaniol de Externe într-un comunicat, adăugând că este „în acest sens (...) pregătit să îşi ofere bunele oficii pentru a se ajunge la o soluţie paşnică şi negociată la criza actuală”.

Ministerul german de Externe a transmis că urmăreşte „foarte atent” evoluţiile din Venezuela, menţinând contactul cu ambasada de la Caracas. Berlinul a recunoscut că situaţia rămâne neclară şi a activat celula de criză guvernamentală.

Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei este un eveniment cu impact global, care va avea consecinţe inclusiv asupra Europei şi care necesită o analiză atentă şi pregătiri pentru noul context geopolitic.

Guvernul italian a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia şi că se concentrează în special pe siguranţa cetăţenilor italieni aflaţi în Venezuela, fără a formula deocamdată o poziţie politică explicită.

„Este important să prevenim o escaladare şi să ne concentrăm pe găsirea unei ieşiri din această situaţie prin dialog”, a precizat Ministerul rus de Externe. Totodată, Rusia a solicitat clarificări cu privire la situaţia preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro, declarându-se „extrem de alarmată” de informaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost scos cu forţa din ţară.

Iranul, aliat politic al Venezuelei, a condamnat atacul militar american, pe care l-a calificat drept „o încălcare flagrantă a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale” a statului venezuelean.

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a calificat intervenţia drept un „act de agresiune” şi a avertizat că aceasta riscă să devină „al doilea Vietnam” pentru Statele Unite. Ministerul de Externe de la Minsk a vorbit despre o „ameninţare directă la adresa păcii şi securităţii mondiale”.