Cazul rar al unui pacient cu o formă „cronică” de boală: a rămas infectat cu coronavirus 49 de zile

Cazul rar al unui bărbat cu formă în aparenţă cronică a bolii, i-a determinat pe cercetătorii chinezi să avanseze ipoteza unui nou subtip de patogen care provoacă Covid-19. E posibil să fie vorba de o nouă mutaţie a virusului cu o toxicitate mai scăzută şi cu o putere de transmitere mai mică, dar care rămâne infecţios pe o perioadă îndelungată, relatează South China Post.

Cercetătorii au atras atenţia că ar putea exista mai mulţi astfel de „pacienţi cu o infecţie cronică” capabili să răspândească virusul şi să declanşeze un focar epidemic la un moment dat.

Un bărbat de vârstă medie din Wuhan a prezentat o evoluţie atipică a bolii timp de 49 de zile. A manifestat simptome uşoare, iar cercetătorii militari chinezi au presupus că între organismul pacientului şi virus s-a creat un soi de „un echilibru dinamic”: bărbatul nu era practic bolnav, dar nici nu scăpa de virus.

Astfel, pacientul avea o încărcătură virală ridicată similară pacienţilor gravi sau critici şi cu toate acestea indicatorii imunitari rămâneau stabili.

„Virusul şi gazda au format chiar o relaţie simbiotică”, arată cercetătorii de la Universitatea militară din Chongqing, Spitalul PLA numărul 967, precum şi Spitalul general al PLA Central Theatre Command într-un studiu preprint publicat săptămâna trecută pe site-ul medical Medrxiv.org.

Văzând că pacientul nu se vindecă, medicii i-au administrat o transfuzie de plasmă din sângele pacienţilor recuperaţi. Două zile mai târziu testele au ieşit negative.

De regulă cu cât testul se negativizează mai greu, cu atât boala e una mai severă. Cea mai lungă perioadă în care un pacient a rămas infectat a fost de 37 de zile. Media în astfel de cazuri este de 20 de zile.

Cazul bărbatului e special pentru că a prezentat febră intermitentă timp de o săptămână, dar n-a avut simptomele tipice de Covid-19 precum tuse, frisoane, dureri de cap şi dificultăţi de respiraţie. Radiografiile au arătat leziuni în ambii plămâni - acestea au dispărut însă la câteva zile de la internare. 

Testele au fost pozitive cu excepţia unuia singur în cele 49 de zile, pacientul având o încărcătură virală similară celei a pacienţilor cu forme severe sau critici.

Pacientul s-a prezentat la spital pe 8 februarie pentru test după ce o rudă apropiată a fost confirmată pozitiv. Din 25 ianuarie a avut febră intermintentă timp de o săptămână: s-a tratat cu medicamente de scădere a febrei, antivirale şi remedii tradiţionale chineze. Febra sa nu depăşit 38.1. La internarea în spital temperatura sa era normală, dar a avut o stare febrilă oscilantă timp de aproximativ patru zile. Cea mai ridicată valoare a fost după tratamentul cu plasmă care i-a ridicat febra la 38.9. A doua zi temperatura a revenit la normal.

O rudă a pacientului, o femeie în vârstă, a fost de asemenea confirmată pozitiv: simptomele sale au fost moderate: cu febră intermitentă timp de 10 zile, tuse şi leziuni pulmonare. În acelaşi timp, în pofida vârstei şi a unei boli cronice, s-a recuperat mai repede şi a avut o evoluţie mai puţin severă a bolii decât media grupului său de vârstă. Femeia a primit antivirale şi remedii tradiţionale chineze.

Ancheta epidemiologică n-a mai scos la iveală niciun caz de infecţie printre contactele apropiate ale celor doi, în număr de cinci: o persoană apropiată bărbatului a prezentat febră, dar testul acesteia a ieşit negativ.

Cercetătorii nu exclud ipoteza unui subtip mai blând al virusului care are o toxicitate mai scăzută şi o putere mai slabă de transmitere, dar pe care organismul îl elimină mai greu. Pănă acum cercetătorii au identificat două subtipuri, L şi S (cel originar). Infecţiile mai frecvente sunt cele cu subtipul L.

„Tipul de virus ar putea rămâne în organismul uman o perioadă mare de timp putând fi un factor declanşator al unor viitoare epidemii dată fiind capacitatea virusului de a suferi mutaţii. O a doua concluzie este că o febră controlată rapid în combinaţie cu niveluri normale ale celulelor imunitare ar putea fi un bun indicator timpuriu al pacienţilor cu evoluţie favorabilă a bolii”, au scris cercetătorii.

Absenţa febrei sau febra persistentă indică un sistem imunitar deficitar. Cei doi pacienţi au avut febră sub media normală a celor infectaţi care este de aproximativ 12 zile. Majoritatea cazurilor de infecţie sunt moderate.