Cât i-ar costa independenţa pe scoţieni
0O Scoţie suverană ar putea sfârşi una dintre cele mai vulnerabile economii ale Europei. Ar putea fi nevoită să renegocieze şi aderarea la UE.
În doi ani, scoţienii vor fi întrebaţi dacă vor să devină un stat suveran. Independenţa Scoţiei ar duce la destrămarea Regatului Unit al Marii Britanii şi ar avea ecouri largi. Catalanii şi alte grupuri europene nemulţumite ar vedea un semnal pentru propriul lor efort de a deveni independente. Alte ţări cu minorităţi naţionale vor fi îngrijorate.
Partidul Naţional Scoţian (SNP), care militează pentru independenţă, spune că Scoţia ar prospera dacă ar fi autonomă. Printre scoţieni, argumentele economice primează.
Potrivit sondajelor, numai 21% din scoţieni ar fi favorabili independenţei dacă aceasta i-ar costa 500 de lire pe lună şi numai 24% ar vota pentru a rămâne în uniune dacă acest lucru i-ar costa ceva. Cea mai mare parte dintre ei ar vota pentru independenţă dacă aceasta ar aduce bani măcar pentru a cumpăra un iPad şi împotriva independenţei dacă nu ar aduce suma respectivă.
Opiniile privind economia unei Scoţii independente variază. Naţionaliştii susţin că, datorită gazului şi petrolului din Marea Nordului, Scoţia subvenţionează uniunea şi ar duce-o mai bine dacă ar fi singură. Unioniştii spun că, din contră, Scoţia e un fel de parazit pentru Regatul Unit. Ambele opinii sunt greşite, scrie „The Economist". „Presupunând că păstrează petrolul şi gazul extrase din apele scoţiene, o Scoţie independentă ar câştiga în prezent cam tot atât de mult din taxe cât ar pierde din subvenţii", scrie publicaţia. Totuşi, viitorul e riscant, consideră jurnaliştii de la „The Economist", deoarece lumea economică e furtunoasă şi o ţară mică e mai vulnerabilă. Circa 18% din PIB-ul Scoţiei ar depinde de petrol, ceea ce ar însemna oscilaţii mari în funcţie de piaţa mondială.
„Grecia Nordului"
Mica ţară ar fi vulnerabilă şi la alte şocuri. În 2008, guvernul britanic a salvat de la faliment RBS şi HBOS, cele mai mari bănci scoţiene. Deficitul RBS era de 13 ori mai mare decât PIB-ul Scoţiei. Capitala scoţiană, Edinburgh, şi-a pierdut atractivitatea de centru financiar şi ar fi greu să şi-o recâştige, după cum aminteşte „The Economist".
Costurile de împrumut ale unei Scoţii independente ar creşte. În plus, entuziasmul SNP pentru euro a scăzut şi ar vrea ca Scoţia să rămână cu lira sterlină. Aceasta ar fi o uniune monetară fără o uniune fiscală, adică exact ceea ce a creat dezastru în UE. Iar avocaţii UE nu sunt siguri că Scoţia ar deveni, automat, membră a UE. O Scoţie candidată ar trebui să-şi negocieze intrarea şi să promită că va adopta euro într-o zi.
„Dacă scoţienii votează pentru independenţă, ei ar trebui să ştie că ţara lor poate sfârşi drept una dintre cele mai vulnerabile din Europa. În secolul al XVIII-lea, Edinburgh se numea „Atena Nordului", pentru arhitectura şi rolul său în epoca Iluminismului. „Ar fi păcat dacă şi-ar dobândi din nou acest nume, din motive negative", avertizează „The
Economist".