Biden și Netanyahu nu ar mai fi vorbit de trei săptămâni, pe fondul divergențelor privind războiul din Fășia Gaza

Președintele american Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu n-ar mai fi vorbit de trei săptămâni din pricina modului în care gestionează Israelul războiul din Fășia Gaza și a diferențelor majore de viziune privind guvernarea enclavei palestiniene, au relatat luni două ziare israeliene.

Motivele principale ale divergențelor au legătura cu faptul că administrația Biden consideră că Israelului îi lipsește o viziune clară privind încheierea conflictului și respinge în același timp o guvernare viitoare a enclavei de către Autoritatea Palestiniană (AP), susținută de SUA.

Liderul Israelului a ignorat apelurile repetate ale SUA de a discuta un posibil acord post-conflict, între care și un posibil rol al AP odată ce Hamas este eliminată - în condițiile în care o atare decizie ar fi nepopulară în Israel.

Ultima dată când cei doi lideri au vorbit a fost pe 23 decembrie. Biden ar fi pus brusc capăt conversației în momentul în care Netanyahu a refuzat să deblocheze venituri din taxe care ajungeau până acum la AP.

„Această conversație s-a încheiat”, i-ar fi spus Biden lui Netanyahu.

După ce duminică premierul israelian a spus într-o conferință de presă că „nimic nu ne va opri în drumul spre victorie”, o declarație percepută pe scară largă ca o confirmare a frustrării crescânde a SUA legată de gestionarea războiului, cotidianul israelian Ma'ariv l-a avertizat pe Netanyahu să nu pună țara „pe calea unui dezacord direct cu administrația americană”.

Înainte de finalul anului trecut, Washingtonul ar fi pus presiune asupra Israelului să permită intrarea mai multor ajutoare în Gaza și să diminueze ritmul ofensivei pentru a cruța viețile civile.

Deși Israelul și-a retras o parte din trupe din nordul Gaza și a redus bombardamentele acolo, totuși nu a dat niciun semnal clar asupra sfârșitului războiului. În plus, SUA ar fi îngrijorate și de faptul că Netanyahu s-ar putea simți înclinat spre o extindere a războiului în sudul Libanului împotriva grupării Hezbollah pentru a se putea menține la putere după criticile puternice privind eșecurile de securitate care au permis masacrul Hamas.

Dar oficialii israelieni au rămas în mare măsură insensibili la iritarea crescândă a Washingtonului și au refuzat în mod deschis anumite solicitări, inclusiv deblocarea veniturilor fiscale pe care le colectează pentru AP.

SUA se tem că privarea AP de această sursă de venit în timp ce peste 150.000 de muncitori palestinieni au în continuare interdicție de a intra în Israel va contribui la tulburările din Cisiordania, pe care o guvernează parțial.

„Vom continua să luptăm cu toată puterea noastră pentru a distruge Hamas și nu vom transfera nici un shekel către AP care să ajungă la familiile naziștilor din Gaza", a spus ministrul de finanțe de linie dură Bezalel Smotrich, care s-a opus transferului de fonduri.

Premierul israelian nu a părut dispus să țină în frâu facțiunea naționalistă din cadrul cabinetului său, temându-se că orice intervenție în acest sens ar duce la o retragere și eventual la prăbușirea coaliției de guvernare.

Experții au apreciat că strategia lui Netanyahu pare să fie să mulțumească ambele tabere, astfel încât să păstreze sprijinul principalului aliat al Israelului și, totodată, să calmeze partenerii de coaliție care doresc ca Israelul să continue să răspundă în forță la atacul Hamas.

„Netanyahu prelungește acest război pentru a rămâne la putere", a declarat pentru Telegraph Mairaz Zonszein, analist principal la Crisis Group.

„El le va spune aliaților săi că SUA fac presiuni asupra lui și americanilor că miniștrii de extremă dreapta îl blochează. El joacă în ambele tabere”.