Analiză. Vladimir Putin câştigă noi aliaţi odată cu retragerea americanilor din nordul Siriei

Din Siria până în Ucraina, noile falii şi tensiuni oferă Kremlinului ocazii proaspete de a-şi extinde influenţa şi de a-şi avansa interesele.

Retragerea trupelor americane din nordul Siriei înaintea unei ofensive turce face din Rusia cel mai important agent de putere, permiţându-i Moscovei să ajute la negocierea unei posibile înţelegeri dintre preşedintele sirian Bashar al-Assad şi kurzii abandonaţi de Washington, scrie Associated Press.

Şi în Ucraina, unde noul preşedinte are de suferit din cauza scandalului conversaţiei telefonice cu Trump, Rusia poate folosi contextul volatil pentru a obţine un acord care i-ar acorda avantaje asupra vecinului său de la vest.

Ofensiva Turciei din nordul Siriei  a fost consecinţa deciziei preşedintelui american Donald Trump de a retrage forţele militare americane din zonă, abandonând Forţele Democrate Siriene conduse de kurzi, un aliat-cheie în lupta împotriva grupării Stat Islamic.

Decizia bruscă a Washingtonului de a-i lăsa de izbelişte pe kurzi contrastează puternic cu susţinerea Moscovei pentru aliatul său Assad, care l-a ajutat să recâştige cea mai mare parte a teritoriului ţării, într-un război civil devastator.

Pe lângă puterea militară, Vladimir Putin s-a bazat şi pe diplomaţie pentru a-şi atinge scopurile în Siria, apelând la puteri regionale – de la Iran, la Arabia Saudită, Israel şi Turcia. 

Membra NATO Turcia a devenit un partener deosebit de important pentru Rusia. În ciuda faptului că cele două state au susţinut părţi opuse în conflictul sirian, ele au făcut eforturi pentru a negocia crearea unei zone de detensionare în provincia Idlib din Siria şi de a susţine negocierile privind formarea unui comitet care să schiţeze o nouă Constituţie siriană.

Apropierea dintre Rusia şi Turcia a venit în contextul în care relaţiile Ankarei cu Washingtonul sunt din ce în ce mai reci, unul dintre motive fiind şi recenta achiziţie a sistemelor de apărare antiaeriană ruseşti de către Turcia.

Deşi Rusia a notat nevoia de a respecta integritatea teritorială a Siriei, a subliniat şi dreptul Turciei de a-şi asigura securitatea – o poziţie binevoitoare prin comparaţie cu criticile dure venite din statele occidentale privitoare la ofensiva Turciei.

Rusia a insistat de multă vreme ca luptătorii kurzi aliaţi din Siria să revină sub influenţa Damascului, o propunere pe care aceştia ar putea să o ia în considerare mai serios, dat fiind contextul actual.

Într-un alt joc de putere, Rusia speră să obţină avantaje majore în efortul său îndelungat de a obţine anumite avantaje pe care să le folosească împotriva Ucrainei, o fostă republică sovietică care încearcă să se alinieze cu Occidentul. În 2014, Rusia a anexat Peninsula Crimeea din Ucraina şi a susţinut mişcarea separatistă din estul Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, proaspăt ales în luna aprilie, a propmis că va pune capăt luptelor din estul ţării, în urma cărora peste 13.000 de persoane au murit. La începutul acestei luni, Ucraina, Rusia şi rebelii au semnat un acord provizoriu pentru organizarea de alegeri locale în est, o înţelegere despre care Zelenski afirmă că se conformează unui acord de pace din 2015, intermediat de Franţa şi Germania. 

Însă acordul a fost criticat de unii ucraineni şi catalogat drept o „capitulare” în faţa Moscovei.

Noul preşedinte al Ucrainei a fost implicat şi într-un scandal care-l vizează pe liderul american Donald Trump. Acesta este într-o procedură de impeachment, declanşată de democraţii din Camera Reprezentanţilor, ca urmare a unei discuţii telefonice controversate, în care Trump a pus presiune pe Zelenski pentru a-l ancheta în Ucraina pe rivalul său politic Joe Biden şi pe fiul său, Hunter.

Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat Arabia Saudită, luni, pentru prima dată în ultimul deceniu, încercând să câştige de pe urma acţiunilor militare din Siria, legăturilor puternice cu rivali regionali şi cooperării privind politica de energie, notează Reuters.

Moscova a acumulat putere în Orientul Mijlociu în 2015, prin desfăşurarea de trupe în Siria, acolo unde Rusia şi Iranul au fost susţinători-cheie ai preşedintelui Bashar al-Assad, în contextul unui război civil, în timp ce SUA s-au retras. 

Înainte de vizita lui Putin, trupele americane americane s-au retras din nordul Siriei, în timp ce aliaţii kurzi au încheiat un acord cu armata lui Assad, susţinută de ruşi, cu scopul de a opri o ofensivă turcă.

Rusia a întărit relaţiile atât cu musulmanii din Arabia Saudită sunită, cât şi cu Iranul şiit, cele două părţi fiind angrenate într-o competiţie pentru influenţă de zeci de ani, care s-a îndreptat spre un conflict deschis recent, după o serie de atacuri asupra unor instalaţii petroliere din Golf, pe care Riadul şi Washingtonul le pun pe seama Teheranului. Iranul neagă acuzaţiile.

Tensiunile cu Iranul, care este angajat în mai multe războaie prin intermediari cu Arabia Saudită, inclusiv în Siria, au ajuns la un nou nivel după ce Washingtonul s-a retras, anul trecut, dintr-un acord nuclear cu Teheranul şi au impus din nou sancţiuni.

Putin, însoţit în această vizită de către ministrul său al Energiei şi de către şeful fondului suveran al Rusiei, a purtat discuţii cu Regele Salman şi cu liderul saudit de facto, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, cu care Putin spune că are o relaţie de prietenie.

Relaţiile consolidate au transformat Rusia, văzută în trecut ca un rival pe pieţele petroliere, într-un aliat al Arabiei Saudite, cele două părţi formând o alianţă cunoscută ca OPEC+, pentru susţinerea preţurilor ţiţeiului prin restricţionarea producţiei.

Înainte de vizita sa, Putin, care s-a oferit să furnizeze sisteme ruseşti de apărare Regatului, după atacurile de pe 14 septembrie asupra instalaţiilor sale petroliere, a spus că ar putea juca un rol pozitiv în detensionarea relaţiei cu Teheranul, pentru că are legături bune cu ambele părţi.