„Alte țări l-ar fi conservat”. Yemeniții deplâng demolarea palatelor din cărămizi de lut

Yemenul a început să demoleze palatele pitorești construite de negustorii locali, întrucât națiunea sfâșiată de război nu își poate permite costurile de întreținere, relatează The Guardian.

Când buldozerele au ajuns la palatul din cărămizi de lut al lui Abdul Rahman Bin Sheikh al-Kaf din Tarim și au început să-l dărâme, norii de praf au atras o mare adunare de oameni în orașul yemenit.

Haddad Musaied, un jurnalist local, a primit un telefon de la un prieten care l-a informat despre demolare și l-a încurajat să meargă la fața locului. „În calitate de jurnalist, ai responsabilitatea de a opri ceea ce se întâmplă”, i-a spus acest prieten.

Dar odată ajuns în zona Aydid din Tarim, Musaied nu a putut face altceva decât să consemneze video dsitrugerea palatului cu arhitectură spectaculoasă, peste care a trecut furtuni și chiar război de-a lungul deceniilor. „A fost sfâșietor să văd cum istoria și moștenirea lui Tarim sunt distruse cu discreție”, spune Musaied.

Musaied a publicat imaginile pe rețelele de socializare. Filmarea sa surprinde aproximativ jumătate din magnificul palat în ruine, dezvăluind interioarele, inclusiv acoperișurile executate cu măiestrie, stâlpii văruiți în alb și ferestrele din lemn.

„Alte țări l-ar fi conservat, chiar de ar fi fost vechi de 30 de ani”, spune el.

Casa șeicului al-Kaf este dintre cele 30 de palate din cărămidă de lut din Tarim, care a atras mulți vizitatori de-a lungul timpului. A fost construit între războaiele mondiale de către membri bogați ai familiei al-Kaf, comercianți care s-au âmbogățit în Singapore la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Mohammed al-Kaf, proprietarul palatului, a arătat cu degetul guvernul yemenit, pe care îl acuză că nu a finanțat reparațiile, în timp ce vecinii s-au plâns de starea precară a acestuia și de potențialele pagube locuințelor din apropiere în cazul în care s-ar prăbuși. „Învinuiesc guvernul pentru că nu ne-a sprijinit în întreținerea palatului”, spune al-Kaf.

Clădirile Tarim au o arhitectură unică, remarcându-se prin îmbinarea arhitecturii hadrami yemenite cu influențele din Asia de Sud-Est, potrivit lui Ahmed al-Rubaki de la Fundația Al-Ranad pentru Dezvoltare Culturală, care pledează pentru conservare. „Constructorii, decoratorii, sculptorii, pictorii, tâmplarii și alți artizani au contribuit cu meșteșugul lor la crearea unor palate magnifice”, spune Rubaki.

Tarim mai este cunoscut ca bastionul islamului sufit din Yemen, dar și ca centrul istoric al misionarilor care au răspândit islamul în Asia, Africa și India. În semn de recunoaștere a bogatei sale moșteniri culturale, Organizația Mondială Islamică pentru Educație, Știință și Cultură (Icesco) a numit Tarim capitala culturii islamice în 2010, declanșând o campanie de scurtă durată a guvernului yemenit de a recondiționa și restaura o parte din aceste monumente.

În august, Tarim a fost pus pe lista provizorie a patrimoniului mondial UNESCO din Yemen, un pas premergător unei posibile includeri în patrimoniul mondial.

Ca și alte situri istorice din Yemen, palatele din Tarim au avut de suferit după mai bine de un deceniu de război, lăsate să se deterioreze în lipsa unor investiții în întreținerea lor. Palatul lui Al-Kaf este cel mai proeminent, dar nu este primul demolat; altele au fost deja înlocuite cu construcții moderne din beton.

Palatul Hamtut, care se înalță maiestos într-unul dintre cartierele dens populate din Tarim, cu verande arcuite, coloane ornamentate și o fațadă simetrică, este, de asemenea, deținut de familia al-Kaf. Pe punctul de a se prăbuși, cu pereți vizibil erodați, terenul din jurul său a fost marcat cu pietre de delimitare a terenului, indicând că anumite porțiuni au fost vândute. „Dacă aceste palate se prăbușesc, istoria lui Tarim se va pierde, deoarece sunt ultimele monumente vii rămase în oraș”, spune Musaied.

Războiul a dus la închiderea Palatului Al-Quba, un alt reper emblematic din cărămidă de lut care poartă cicatricile anilor de neglijență și expunere la interperii. Fusese recondiționat ca hotel, dar o parte din pereții săi s-au prăbușit, fiind înlocuiți de un gard de sârmă în stare precură; piscina sa este fisurată și goală.

Ahmed Bahamalah, reprezentant al Autorității Generale pentru Antichități și Muzee, un organism guvernamental responsabil cu gestionarea siturilor istorice din Yemen, recunoaște situația precară în care se află majoritatea palatelor din cărămidă de lut din Tarim, aflate într-o „stare dărăpănată” și riscând să se prăbușească.

Bahamalah a explicat că biroul său, ca și alte departamente guvernamentale, nu are resurse pentru a cumpăra, închiria sau restaura palatele. Sarcina lor principală, spune el, este de a raporta despre aceste proprietăți autorităților superioare și a pleda pentru conservarea lor. „Noi, ca și alte organisme guvernamentale care se luptă cu resurse limitate, lucrăm din greu pentru a păstra ceea ce poate fi salvat – raportând autorităților în cauză și oricui ar putea ajuta”, spune el.