Video Aleksandr Lukaşenko, la un pas să renunțe la putere. Dictatorul de la Minsk nu vrea un nou mandat și respinge ideea unui succesor din familie

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a declarat într-un interviu acordat revistei Time că mandatul său actual ar putea fi ultimul. Totodată, liderul de la Minsk neagă că îl pregăteşte ca succesor pe fiul său cel mai mic, Nikolai.   

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat, într-un interviu publicat vineri, că nu intenţionează să obţină un nou mandat în această funcţie şi a negat că îl pregăteşte ca succesor pe fiul său cel mai mic, Nikolai, informează Reuters şi DPA, citate de Agerpres. 

''Nu, nu intenţionez să fac asta'', a spus Lukaşenko, în vârstă de 70 de ani, într-un interviu video difuzat vineri de revista americană Time.

O schimbare de regim în Belarus nu este exclusă

  Deşi nu a exclus posibilitatea ca succesorul lui să urmeze un traseu diferit în postul de preşedinte, următoarea persoană care va conduce Belarusul ''nu ar trebui să arunce pur şi simplu lucrurile peste bord'', a susţinut el.

Lukaşenko a negat că fiul său Nikolai ar fi succesorul său. ''Nu, el nu este un succesor. Ştiam că veţi întreba asta. Nu, nu, nu. Întrebaţi-l pe el, s-ar putea simţi cu adevărat jignit'', a spus liderul de la Minsk în interviul din care agenţia de presă Belta a publicat fragmente în limba rusă.

Interviul acordat pentru media din SUA, redat mai jos, este văzut ca un semn al dezgheţării relaţiilor între Minsk şi Washington în actualul mandat al preşedintelui american Donald Trump. 

Este supranumit „ultimul dictator al Europei” și este la al 7-lea mandat

  Liderul de la Minsk, care se află la putere din 1994, îşi aliniază politica după cea a Moscovei şi este un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Mandatul său început după alegerile din ianuarie - denunţate de comunitatea internaţională ca nefiind nici libere, nici corecte - va expira în 2030.

În Belarus a erupt un val de proteste după alegerile din 2020 despre care manifestanţii susţin că au fost falsificate; demonstraţiile au fost înăbuşite cu brutalitate. La cinci ani de la acele proteste, organizaţii pentru drepturile omului au atenţionat că, deşi la jumătatea lui 2024 au început să fie eliberaţi unii deţinuţi politici, în jur de 1.200 dintre ei încă se află în închisoare.