Alegeri parlamentare în Iran. Cum motivează Consiliul de supraveghere respingerea a sute de candidaţi moderaţi şi reformişti

Organismul de supraveghere a alegerilor din Iran şi-a motivat miercuri decizia invalidării a sute de candidaţi la alegerile parlamentare ce urmează a avea loc peste două zile spunând că descalificările s-au făcut conform legii, relatează AFP.

Consiliul Gardienilor din Iran, organism dominat de ultraconservatori, care s-a declarat  „neutru” şi apolitic, a motivat respingerea a sute de candidaţi, în mare parte moderaţi şi reformişti, în conformitate cu legislaţia în vigoare, adoptată în Parlament.

„Consiliul de Supraveghere respectă legile şi reglementările adoptate de Parlament de-a lungul timpului”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Abbas Ali Kadkhodaee la o conferinţă de presă televizată.

The Jerusalem Post scrie că de obicei Consiliul îi descalifică pe candidaţii cu vederi reformiste care promovează o democraţie apropiată stilului vestic.

Dar de această dată şi alţi candidaţi au fost respinşi în mod suprinzător, şi anume cei din tabăra pragmatică care îl susţin pe preşedintele iranian şi sunt loiali liderului suprem, dar cer relaţii pozitive cu Vestul pentru promovarea intereselor Iranului.

De asemenea, printre candidaţii descalificaţi se află şi actuali parlamentari.

E posibil ca în oraşele mari reformiştii şi pragmatiştii să boicoteze alegerile în condiţiile în care pentru prima dată ţintesc nu doar o reformare a regimului ayatollahului, ci şi să-i pună capăt.

Cu toate acestea alegătoriii de la sate sunt aşteptaţi să voteze în număr mare pentru ultraconservatori.

„De această dată, ca şi anterior am încercat să respectăm îndeaproape legea. Consiliul nu a avut niciodată vederi politice. Se raportează la facţiuni politice cu ochii închişi. Singurele criterii de judecată sunt dovezile în ceea ce priveşte candidaţii şi în toate cazurile doar urmează prescripţiile legii”.

Consiliul se aşteaptă la o prezenţă de 50% la vot, în timp ce liderul suprem iranian ayatollahul Ali Khamenei a spus că iranienii au „datoria religioasă” să se prezinte la vot. Însă sondajele arată că alegătorii sunt nemulţumiţi de politicieni.

Preşedintele iranian Hassan Rouhani, reales în 2017, a promis libertăţi mai mare individuale şi sociale dând asigurări populaţiei că va beneficia de pe urma colaborării cu ţările vestice.

Însă Iranul se confruntă cu probleme economice mari care au fost exacerbate de sancţiunile economice severe impuse de SUA după ce acestea s-au retras din acordul nuclear cu această ţară, în 2018.